Cum trebuie să ne comportăm cu o persoană bolnavă de Alzheimer. Simptomele bolii

Boala Alzheimer este o boală degenerativă ce afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligența, capacitatea de judecată, limbajul și comportamentul. Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mental sau demență la persoanele în vârstă.

Relaționarea cu bolnavii de demență

Cele mai importante aspecte în relația cu bolnavii de demență sunt înțelegerea, acceptarea și multă răbdare. Lipsa de răbdare manifestată de persoana care acordă îngrijirea îi transmite bolnavului senzația că a greșit cu ceva, ceea ce poate duce la nemulțumire și tristețe, dar și la o stare de rău general și de comportament agresiv.

Comportamentul unui bolnav de Alzheimer

Baia și igiena personală

Persoana bolnavă de Alzheimer poate uita să facă baie, nu are necesitatea de a se spăla sau poate uita cum se face acest lucru. Va trebui să i se respecte demnitatea atunci când i se oferă ajutorul.

Îmbrăcatul

O persoană cu boala Alzheimer uită adesea cum să se îmbrace sau nu percepe necesitatea schimbării hainelor iar uneori poate apărea în public îmbrăcat inadecvat.

Probleme legate de incontinență

Persoana bolnavă de Alzheimer își poate pierde capacitatea de înțelegere a timpului de a merge la toaletă, uită unde se găsește toaleta sau nu știe ce trebuie să facă odată intrat acolo.

Gătitul

De-a lungul timpului, un bolnav de Alzheimer poate deveni total incapabil să gătească, să își prepare singur hrana. Aceasta e o problemă importantă când persoana respectivă trăiește de una singură, gătitul presupune și un mare risc de accidente. O proastă coordonare a mișcărilor se poate solda cu arsuri și răniri ale bolnavului.

Servirea mesei

Bolnavii de Alzheimer uită adesea să mănânce sau uită cum să utilizeze tacâmurile.

Tulburări de somn

Bolnavii de Alzheimer sunt agitați în cursul nopții, insomnia este un simptom al acestei boli.

Sexualitatea

În linii mari, boala Alzheimer nu perturbă funcțiile sexuale, dar poate modifica atitudinea pacientului în ce privește sexualitatea. Mângâierile sau un contact delicat pot fi satisfăcătoare și să-i permită bolnavului un plus de intimitate. Este nevoie de multă răbdare, bolnavul poate reacționa în mod diferit decât în trecut, ca și când sexualitatea nu l-ar mai interesa.
Dar și invers, este de asemenea posibil ca persoana să manifeste dorințe sexuale excesive și să aibă un comportament dezagreabil pentru cei din jurul său.

Fuga
Persoanele cu boala Alzheimer ies adesea din casă fără să anunțe, la orice oră din zi sau din noapte. Uneori o fac și pe furiș dacă se simt agresați.

Violența și agresivitatea

Este posibil ca bolnavul să devină dezagreabil, agresiv sau violent. Aceste comportamente pot apărea din diverse motive, de exemplu pentru că și-a pierdut contactul social și capacitatea de judecată, pentru că nu-și poate exprima sentimentele negative sau pentru că nu mai poate întelege și interpreta activitățile altora. Pentru persoanele din anturaj, aceasta este una dintre problemele cele mai dificile.

Depresia si anxietatea

Acesti bolnavi pot deveni deprimați, se pot închide în ei înșiși, pot să dea impresia de ființe morocănoase, să vorbească, să gândească și să acționeze încetinit.
Aceste simptome pot influența activitățile lor zilnice, la fel ca și apetitul.

Ideile delirante si halucinațiile

Ideile delirante și halucinațiile nu sunt rare în cazul bolii Alzheimer. O idee delirantă este o idee fixă: de exemplu persoana crede că anturajul său reprezintă o primejdie. Pentru bolnav aceasta este o realitate, este o sursă de anxietate care-l poate antrena în tentativele sale disperate de a se proteja. În timpul halucinațiilor. bolnavul vede sau aude lucruri care nu există, ca de exemplu umbra picioarelor patului său pot fi persoane prezente în încăpere.

Pierderea obiectelor și acuzarea de furt

Bolnavii de Alzheimer uită adesea unde și-au pus obiectele și acuză pe cei din jur că le-au furat obiectele rătăcite. Acest comportament prezintă un sentiment de insecuritate dat de pierderea controlului memoriei.

Dependența exagerată

Se poate ca bolnavul să devină foarte dependent de persoana care îl asistă și să o urmeze peste tot. Bolnavului s-ar putea să-i fie frică să nu fie părăsit.

Cum ar trebui să ne comportăm cu bolnavii de Alzheimer

Elimină elementele ce pot distrage atenţia în timpul unei conversați cu bolnavul

În timpul conversaţiei cu o persoană diagnosticată cu demenţă sau Alzheimer ar trebui să elimini factorii ce pot distrage atenţia. Aşadar, închide televizorul, radioul şi închide geamul. Orice sunet sau imagine poate distrage atenţia interlocutorului tău bolnav.

Fii atentă la tonul folosit

Oamenii au tendinţa de a se comporta cu adulţii suferinzi de demenţă ca şi cum ar fi nişte copii. Acest lucru nu face decât să creeze frustrări bolnavului aşa că păstrează-ţi tonul obişnuit şi arată interlocutorului respect, indiferent de confuzia pe care o citeşti pe chipul său. Vorbeşte încet, rar şi accentuat iar dacă nu primeşti niciun răspuns, nu insista, ci depăşeşte momentul cu delicateţe.

Pronunţă-i numele

Nu folosi apelative precum „draga mea”, „mama mea”, „scumpul meu” pentru că acest lucru poate induce o stare de confuzie bolnavului. Profită de fiecare oportunitate care se iveşte pentru a pronunța numele său. Fundaţia Americană pentru Alzheimer a descoperit că pronunțând numele unui bolnav de Alzheimer, îi recâştigi acestuia atenția.

Limbajul trupului

Comunicarea nonverbală are un rol important în comunicarea cu un bolnav de Alzheimer. Păstrează contactul vizual pentru a-l ajuta să îşi păstreze concentrarea. Mişcă-ţi capul aprobator pentru a-i arăta că îl asculţi în timp ce vorbeşte.

Vorbeşte scurt şi la obiect

Nu întreba un bolnav de Alzheimer „Ce bluză vrei să porţi azi?”, ci întreabă-l „Vrei să porţi bluza albastră azi?”. Întrebările care nu sunt la obiect creează confuzie în mintea persoanei bolnave de Alzheimer.

Notaţi fiecare activitate

Faceţi zilnic aceleaşi lucruri la aproximativ aceeaşi oră! Este un obicei care ajută multe persoane cu Alzheimer, mai ales dacă fiecare lucru pe care îl faceţi zi de zi este scris pe o listă pe care o puneţi în locuinţă, într-un loc la vedere. Uneori, se întâmplă ca bolnavul să fie mai receptiv la mesajele scrise.

Ajută bolnavul să păstreze cea mai bună parte a aptitudinilor sale restante

Activitățile specifice pot să îl ajute pe bolnavul de Alzheimer să își păstreze demintatea și să dea un sens vieții sale.
Cineva care era înainte grădinar, comerciant, șef de antrepriză, se va bucura să își vadă aptitudinile profesionale încă exploatate.
Nu trebuie uitat că boala va evolua și neplăcerile vor evolua pe măsura timpului. Acesta este motivul pentru care persoana care supraveghează pacientul, trebuie să observe situația și să rămână flexibil în organizarea activităților.

Evită conflictele

Orice conflict e un stres inutil pentru îngrijitor cât și pentru bolnav. Evită să îi arăți și să îi atragi mereu atenția asupra greșelilor pe care le face. Încearcă să rămâi calmă și să nu uiti niciodată că boala este cea responsabilă de acțiunile sale și nu bolnavul.

Păstrează-ţi calmul

Nu uita că nu tu eşti bolnavul aşa că nu ai dreptul să ai scăpări, indiferent de cât de solicitantă poate fi asistarea unui bolnav de Alzheimer. Păstrează-ţi calmul şi cultivă-ţi răbdarea.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!