Principalele ţări de unde sunt trimişi bani în România sunt Marea Britanie, Italia, Spania şi Germania. Suma medie trimisă pe o tranzacţie este de 300 de euro dar aceasta a scăzut faţă de anii trecuţi, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax Massimo Canovi, Head of Southern Europe, MoneyGram.
Ca să afle de ce românii au ajuns să trimită tot mai puțini bani acasă, cotidianul.ro i-a întrebat pe lideri de asociații implicați în viața comunităților pe care le reprezintă, din Italia și Spania, acolo unde românii sunt cei mai numeroși.
Mulți români au eliminat opțiunea de întoarcere în România și investesc în țările de adopție – Gabriel Pârjolea, consilier cultural, Roma, Italia:
Din punctul meu de vedere, motivele sunt mai multe: o aşezare a emigrației românesti, aflată la a doua sau a treia generație, cu eliminarea opțiunii de întoarcere deocamdată în ţară; decesul celor apropiați, cărora copiii aflați în străinătate le trimiteau lună de lună bani pentru traiul de zi cu zi; dificultatea obținerii unui loc de muncă stabil, deci, implicit, crearea de rezerve economice pentru perioade dificile in țările de reşedință; nu în ultimul rând, lipsa unei stabilități politice și legislative care ar putea motiva investiții în țară (case, societăți comerciale sau conturi bancare).
De asemenea, un sistem social bolnav, aproape în moarte clinică, în ceea ce privește fiscalitatea, sănătatea, învățământul și administrația publică. Aș adăuga și incapacitatea politicului, ba mai mult, sfidarea cu care suntem tratați de către toate formațiunile politice din România, în raporturile aproape inexistente dintre noi, românii emigrați și domniile lor.
Ca o concluzie, românii din afara granițelor au găsit alte opțiuni de a investi banii, cu siguranță în țările de adopție.
Ne construim case în alte țări. Unele familii și-au luat copiii și părinții cu ei, iar astfel, motivul de a trimite bani în țară a dispărut – Daniel Tecu, președinte Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE):
Primul motiv pentru care românii din Diaspora au trimis mai puțini bani este acela că, din cauza crizei, nu mai primesc așa mulți bani ca înainte. Faptul că o parte dintre acești români s-au acomodat în țara în care au decis să locuiască și au decis, poate, să nu se mai întoarcă în țară poate explica un al doilea motiv. Să nu uităm că unii dintre ei își construiau case în țară. Acum, foarte mulți își cumpără sau își construiesc case în țările de adopție. Foarte mulți trimiteau banii în tară, familiilor, deci părinților și copiilor rămași acasă. S-a observat, însă, că unele familii, numeroase de altfel, și-au luat copiii cu ei, și chiar părinții, iar astfel, motivul de a trimite bani în țară a dispărut.
În Spania, ne confruntăm și acum cu o rată a șomajului destul de mare – Adriana Puică, președinta Asociației de Români din La Plana, Spania
În urma crizei economice de acum câțiva ani, printre cei mai afectați prin pierderea locului de muncă sau diminuarea salariului au fost emigranții. Știm că din rândul emigranților din Spania, românii sunt cei care au accesat cu mai mult curaj ceea ce ofereau băncile la momentul respectiv, adică: ipoteca la cumpararea unui apartament sau rata la cumpărarea unei mașini. Toate acestea, la care adăugăm, în unele cazuri, pierderea locului de muncă (traiul zilnic fiind susținut doar cu un ajutor de somaj), în alte cazuri scăderea salariului, cu toate cheltuielile lunare rămânând la fel, au dus la scăderea sumei ce se trimitea în țară celor apropiați.
De asemenea, mai este întâlnită și situația în care ni se spune că familiile au preferat să își aducă aici copiii. Pentru a studia în Spania. Mulți spun că fac o economie destul de importantă și că, în același timp, oferă copiiilor un alt viitor. Știm că există lipsă de încredere a românilor emigranți în sistemul public românesc, în special cel educațional. În Spania, ne confruntăm și acum cu o rată a șomajului destul de mare. Per ansamblu, motivul pentru care se trimit mai puțini bani în România este acesta: veniturile românilor rezidenți în Spania au scăzut în ultimii ani, în timp ce cheltuielile au rămas aceleași.
Numărul celor care au ales să plece a continuat să crească, însă remiterile către cei de acasă au stagnat sau chiar au scăzut
Se înregistrează astfel un fenomen curios: deși diaspora românească continuă să crească, banii trimiși sunt din ce în ce mai puțini. România trebuie să găsească alte surse pentru finanțarea deficitului de cont curent, acoperit până acum de remiterile din străinătate.
