După aproape 9 ani de căutări zadarnice, magistrații au decis: Lucia Ciocoiu, femeia română dispărută în Italia la 29 decembrie 2009 este de negăsit. Cazul se declară închis, dosarul este arhivat și căutările sistate, de îngrijitoarea română nu este nici o veste de aproape 10 ani. Familia sa nu renunță însă și face un nou apel: „Cine știe ce s-a întâmplat cu ea, să vorbească!”
Nouă ani de tăceri, de îndoieli, în care membrii familiei nu au încetat o clipă să o caute. Pentru că de Lucia Ciocoiu, în vârstă de 42 de ani, îngrijitoare de origine română, venită în Italia cu speranța unei vieți mai bune, nu se mai știe nimic din 29 decembrie 2009. În ciuda faptului că nici o pistă nu s-a dovedit credibilă, familia, asistată de avocatul Donatella Donati, a avut mereu speranța că îi va da de urmă, au întrezărit mereu o licărire de lumină în întunericul tunelului care pare să fi înghițit femeia, dispărută în neant.
Lucia Ciocoiu lucra ca îngrijitoare în casa unei persoane vârstnice din Ponte Felcino, provincia Perugia și a dispărut de acolo fără a da nici o veste despre unde, sau de ce a trebuit să plece. Nu și-a luat cu ea nimic din efectele sale personale. Telefonul era pe noptieră iar în sertar erau 200 de euro în numerar. Nu avea nevoie de bani Lucia acolo unde a ales să plece? Nu a vrut să mai știe nimeni nimic de ea? De ce?
Întrebări chinuitoare pentru fiica și surorile Luciei, care nu au crezut niciodată că femeia a pleacat de bunăvoie cu intenția de a dispărea, pur și simplu. Nu ar fi putut face acest lucru spun ele, pentru că Lucia avea o fiică foarte atașată de ea, avea două surori, un loc de muncă și o viață întreagă în fața ei.
S-au făcut cercetări, anchete, s-au luat probe DNA pe parcursul acestor ani dar fără nici un rezultat, de aceea, câteva zile în urmă, judecătorul de instrucție Carla Giangamboni, la cererea procurorului, a arhivat cazul. Dosarul în cauză a fost deschis pentru crimă cu autori necunoscuți și ar putea fi încă redeschis dacă vor fi dezvăluite informații utile în legătură cu strana dispariție a Luciei.
Singura speranță care rămâne pentru familie este ca cineva, care știe ce s-a întâmplat cu femeia, să mărturisească. De aceea, după 9 ani ani de la dispariția mamei sale, fiica Luciei face din nou un apel: „Vreau să știu ce s-a întâmplat cu mama mea, cine știe ceva, să vorbească!”
