Doi soți români, care au muncit în străinătate, s-au întors în țară și au investit toți banii în „aurul roșu”

Mircea Bronț și soția lui, un cuplu de bihoreni care a lucrat mulți ani peste hotare, au ales să se în investească toți banii munciți în străinătate într-o cultură de șofran la întoarcerea în România, transformând grădina sa de legume în „Grădina cu șofran“ în anul 2021.

59174828sofran2
Șofranul soților Bronț. Sursă foto: bihon.ro.

Ei au povestit pentru publicația online bihon.ro că această decizie a venit după ce au căutat modalități de a se întreține în țară, la întoarcere din Olanda, unde au muncit ani buni. Ei au luat în considerare la acea vreme și ideea unei ferme de struți.

Soții Bronț au început cu peste 1.000 de bulbi, menționând că investiția poate porni de la câteva sute de euro și câțiva metri pătrați.

Cultivarea șofranului, cunoscut și ca „aurul roșu“, este un proces laborios, desfășurat manual, de la plantarea bulbilor, îndepărtarea buruienilor, până la culesul florilor și separarea stigmatelor.

Mircea Bronț a explicat că pentru un gram de șofran sunt necesare aproximativ 150 de flori, iar pentru un kilogram, aproximativ 150.000 de flori.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI
5916904WhatsAppImage20240121at195609
Șofran. Sursă foto: bihon.ro.

Datorită acestui proces intensiv de muncă și pierderii de 80% din greutate în urma uscării, prețul unui kilogram de șofran de calitate poate ajunge între 30.000 și 40.000 de euro.

Șofranul, cu origini neclare, dar care se presupune că vine din Orientul Mijlociu, a fost introdus în Europa de mauri prin Spania și este acum cultivat în mai multe țări, inclusiv România. Iranul este cel mai mare producător, în timp ce Franța oferă cea mai bună calitate.

Familia Bronț avertizează că șofranul de calitate nu poate fi ieftin, existând pe piață multe variante inferioare sau falsuri.

În România, șofranul este utilizat de unele restaurante, ciocolaterii și producători de cosmetice, care preferă să cumpere direct de la producătorii locali.

Mircea Bronț își propune să extindă cultura de șofran și să demonstreze că și în România se poate produce un produs de calitate.

În alte țări, șofranul este folosit în diverse preparate tradiționale, cum ar fi bouillabaisse în Franța, risotto în Italia și paella în Spania, iar arabii sunt printre cei mai mari consumatori, utilizându-l în special pentru aromatizarea mâncărurilor din carne și orez.

Distribuie acest articol