Dragoș, românul care salvează vieți pe mare. „Nu pot să cred că mai sunt migranți care mor înecați”

Peste o mie de migranţi salvaţi de organizaţiile umanitare sunt de câteva zile în bărci de salvare în largul Mării Mediterane. Italia, conform noului decret, permite în aceste cazuri debarcarea în porturile sale doar a persoanelor vulnerabile, femei și copii. Bărbații considerați sănătoși rămân la bordul ambarcațiunilor.

Nava Humanity 1, administrată de organizaţia caritabilă germană SOS Humanity şi care transportă 179 de migranţi, a fost solicitată de autorităţile italiene să vină în portul Catania și un număr de 144 de persoane au fost debarcate în noaptea de sâmbătă spre duminică, 6 noiembrie, informează ANSA. În schimb, 35 de migranți, bărbați adulți și fără probleme medicale, au rămas la bordul navei.

Dragoș Nicolae, un fost jurnalist român, este șef-coordonator de salvare pe nava Humanity 1 și este de părere că „Cum? Să debarce numai femeile și copiii? Este ilegal și nu vă puteți imagina efectele psihologice generate celor care rămân la bord”.

Dragoș s-a născut la Constanța și după ce a fost jurnalist timp de 14 ani, s-a alăturat Sos Méditerranée, pentru care a lucrat 5 ani. „Fratele meu, Ștefan, este încă la ei”.

„Am început să o fac pentru că nu mă resemnez la gândul că se mai poate muri prin înec, căzând de pe o plută. Ar trebui să fie ceva ce aparține trecutului, precum războaiele. Dar nu!” Dragoș a salvat zeci de vieți pe mare, adunând pe navele organizației umanitare migranți plecați din nordul Africii spre o lume mai bună.

Apoi a fost transferat la Sos Humanity, filiala germană a Sos Méditerranée. „Echipajul Humanity 1 este foarte bun. Jumătate din echipă este formată din voluntari, o treime sunt femei. Sunt fericit și mândru să lucrez cu ei”.

De-a lungul zilelor, însă, gestionarea atât a echipei, cât și a migranților a devenit din ce în ce mai dificilă. Și oboseala a început să se facă simțită. „Suntem de multă vreme pe mare (mai bine de zece zile de la ultima salvare, NDLR), muncim 24 de ore pe zi, mâncăm cu toții, atât echipaj, cât și naufragiați, aceeași mâncare care, însă, începe să se epuizeze, la fel și apa. Suntem o navă de salvare, nu un hotel plutitor. Sincer, nu știu cât timp vom mai putea rezista”, explica Dragoș ieri pentru Corriere della Sera.

În așteptarea ca autoritățile italiene să confirme debarcarea migranților, Dragoș povestea că „noaptea a fost lungă, cu valuri înalte. Mulți au dormit pe punte, în ploaie. Unii au făcut febră și au devenit foarte anxioși. Au infecții ale pielii și poartă urmele torturii suferite în centrele din Libia”.

Pentru Dragoș, acești oameni, minori și adulți, „au fugit din Libia, unde au fost expuși încălcărilor drepturilor omului. Ca refugiați, ei sunt toți, în mod clar, într-o stare de vulnerabilitate, unii sunt vizibil traumatizați”. Și, încă o dată, cererea este: să coboare toți de pe navă. „Ei trebuie să meargă acolo unde le poate fi asigurată îngrijirea medicală și psihologică și își pot exercita dreptul de a solicita protecție”.

Înainte de a fi redenumită Humanity 1, nava lui Dragoș și a însoțitorilor săi a fost SeaWatch4, sora aceleiași bărci pe care Carola Rackete a dus-o în portul Lampedusa în iunie 2019, forțând blocada impusă de ministrul de Interne de atunci Matteo Salvini.

Mai jos, un video de la controlul și debarcarea celor 144 de migranți de pe Humanity 1:

Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol