La mai bine de un an de la începutul pandemiei de Covid-19, situația începe să-și arate efectele dăunătoare asupra creșterii populației globale și nu doar din cauza numărului de persoane decedate, ci și ca urmare a scăderii numărului de copii născuți. Restricțiile privind călătoriile și perioada mare de timp petrecută de oameni acasă nu au dus la o creștere a nașterilor așa cum ar fi fost de așteptat, contactele sociale limitate, pierderea locurilor de muncă și criza economică au făcut ca tot mai mulți oameni să amâne decizia de mărire a familiei.
Țări din întreaga lume, printre care și cele mai puternice din UE (Germania, Italia, Franța și Spania), se confruntă cu o scădere drastică a natalității, ceea ce îngrijorează pe termen lung.
Tendința este evidentă atât în țările cu o natalitate deja foarte scăzută, precum Singapore sau Italia, cât și în țările în care în ultimii ani politicile de susținere a nașterilor au condus la o creștere semnificativă a acestora, cum ar fi în Franța care anul trecut însă a înregistrat cea mai scăzută natalitate postbelică.
Italia a înregistrat în anul 2020, conform datelor preliminare ale Istat, două recorduri negative în ce privește demografia: numărul deceselor, 700.000, a fost depășit în secolul trecut numai în anul 1920 și în timpul celui de-al doilea război mondial, iar numărul copiilor nou-născuți, a fost sub 400.000 cel mai mic de la unificarea Italiei încoace. Datele indică o scădere a nașterilor deja în primele zece luni ale anului trecut, iar conform informațiilor referitoare la 15 orașe mari în decembrie colapsul a fost de aproximativ 22%.
Și căsătoriile au scăzut semnificativ în 2020: 85.000 au fost sărbătorite în Italia între ianuarie și octombrie, exact jumătate din cele 170.000 din primele zece luni ale anului 2019, scrie Business Insider.
În Spania, tendința de scădere a natalității, deja în curs de câțiva ani, a fost accentuată cu un minus de 22,6% a nou-născuților în lunile decembrie 2020 și ianuarie 2021. În Germania s-au înregistrat 755.000 de nașteri noi în 2020, cu doar 20.000 mai puține decât în 2019.
Toate acestea vor duce la consecințe deloc neglijabile pentru economia globală. Guvernele din întreaga lume, notează Bloomberg, se îndatorează tot mai mult pentru a garanta sprijin pentru economie, dar cu leagănele goale numărul celor care vor rambursa această datorie pe viitor scade.
„Cu cât mai mult durează recesiunea, cu atât va scădea mai mult rata natalității”, ceea ce va face ca datoriile acumulate, plus dobânda aferentă, să fie tot mai greu de înapoiat pe termen lung, a explicat economistul HSBC, James Pomeroy, potrivit căruia forța de muncă activă va scade în următorii 10-20 de ani cu 15%. Acest lucru va duce la o creștere suplimentară a presiunilor asupra sistemelor de bunăstare, o problemă care riscă să devină de nerezolvat în special în Europa, unde populația continuă să îmbătrânească și cheltuielile cu pensiile au crescut deja cu aproape o treime între 2008 și 2016.
