Elena Chirac – har, vocație sau descoperirea de sine a unui om îndrăgostit de frumos

[wds id=”8″]

Primim cadouri încă de când ne naștem, unii spun că de la ursitoare, altii că le primim de la Dumnezeu, alții se leagă de cine știe ce aliniere planetară. Fiecare dintre noi primește un dar atunci când deschide pentru prima oară ochii în această lume. Uneori numim acest cadou har, alteori chemare, iar cel mai des vocație.

Dar pentru a-ți urma adevărata vocație e nevoie uneori de puțin curaj.

Elena Chirac, le-a primit pe toate! De la ursitoare a primit frumusețea, gingășia, optimismul și încrederea, de la Dumnezeu a primit harul, de la planete a primit pasiunea pentru astrologie iar vocația, odată descoperită, i-a dăruit curajul de a-și demonstra ei înșiși că reprezintă ceva pe lumea asta, că poate înfăptui lucruri minunate și că poate lăsa ceva unic în urma ei.

Este tânără, frumoasă și foarte talentată, n-ai zice că femeia asta micuță și aparent fragilă, muncește de dimineață până în noapte de multe ori cu dăruirea omului care face ce-i place și cu convingerea că soarta noastră depinde în mare măsură de munca pe care o depunem.

Cine este Elena Chirac?

Este femeia care mi s-a lipit de suflet încă din prima clipă și sunt sigură că asta vi se va întâmpla și vouă!

Citiți-i povestea:

M-am născut și am copilărit la Brașov. Am studiat la liceul Economic, profilul alimentație publică iar în decembrie 2006, am decis să vin în Italia atrasă mai mult de cultura italiană și de frumusețile acestei țări. Nu mai vorbesc de pasiunea mea pentru astronomie, și unde altundeva puteam să mi-o trăiesc din plin dacă nu în țara lui Galileo Galilei?

Prin anul 2014 culegând informații de pe internet despre planete, galaxii, și alte entități, am dat fără să vreau peste un articol despre părintele Arsenie Boca. Mi-a apărut deodată chipul Părintelui pe monitorul calculatorului! Nu mai auzisem niciodată de dânsul, am accesat repede pagina și am început să citesc. Nu mă mai săturam! Cu cât citeam mai mult cu atât eram mai fascinată! Viața, moartea, miracolele, sacrificiul său, mă impresionau și simțeam că mi se deschide în față un cu totul altfel de univers decât cel pe care îl studiasem eu până atunci!

N-am stat mult pe gânduri și în luna august 2014 am decis să merg până la Mânăstirea Prislop, la mormântul Părintelui Arsenie. Știam că fac un drum bun și drag sufletului meu dar nu știam că asta îmi va schimba definitiv viața! Căldura, liniștea sufletească, starea de meditație pe care mi-au impus-o rugăciunile făcute acolo, m-au ajutat să mă redescopăr, să găsesc în interiorul meu resurse pe care nici nu bănuiam să le fi avut până atunci!

Elena s-a întors la Padova, în Italia. O altă Elena, care a început un alt fel de a trăi. A trăi din frumos!
Fără prea mare efort, cu multă fantezie și inspirație, a început să creeze obiecte decorative. Bibelouri, îngerași și statuete, pahare decorate, păpuși și flori. Multe, multe flori! Se juca modelând și decorând iar din mâna ei au început să iasă mici opere de artă, adevărate miracole, pentru că Elena nu mai făcuse asta niciodată! A înțeles atunci că își împlinise visul pe care orice om îl are, să facă ceea ce o făcea fericită pe ea și în același timp, să dăruiască din acea fericire și altora.

Era har, era vocație? Era descoperire!

Când aceste obiecte au fost prea multe, Elena a început să lucreze pentru alții. Să le aducă un zâmbet într-un moment de neuitat al vieții lor.

Astfel, ea creează tot felul de obiecte decorative care împodobesc sărbătoarea nașterii și a nunții: lumânări pentru botez și cununie, mărturii (bomboniere) care mai de care mai gingașe și mai rafinate, invitații la aceste evenimente, unicaturi, cum numai ea știe să facă, căsuțe pentru banii primiți în dar la aceste cerimonii, pahare pentru miri, nași, de rămâi fără glas ca în fața unui tablou de Van Gogh!

A fost sprijinită la început de un prieten bun pentru care Elena are o mare admirație, un creator de frumos, ca și ea,  videograful Mădălin Rusu de la „Felina Studio” din Padova.

Și pentru că iubirea și dragostea pentru copii emană din tot ceea ce face, Elena a hotărât să acorde și un altfel de timp fericirii lor. S-a implicat în numeroase acțiuni caritabile ale asociațiilor umanitare, la început la nivel personal iar în prezent reușind să atragă și alte persoane din anturajul ei în aceste acțiuni. Ba chiar, mai nou, Elena a început să fie inițiatoarea unor astfel de proiecte, a unor acțiuni de întrajutorare a celor nevoiași, pentru că pe lângă sacrificiul și dăruirea cu care participă, ea știe că acțiunile umanitare nu sunt doar pentru cei care primesc!

Cei care dăruiesc, primesc de mii de ori mai mult!

De la Elena Chirac, noi femeile, avem multe de învățat. Să nu ne lăsăm doborâte de nimeni și de nimic! Să nu concurăm decât cu noi înșine și să încercăm în fiecare zi să fim mai bune decât am fost cu o zi înainte. Să credem în noi și în minunile pe care le putem înfăptui, pentru că miracolele se întâmplă doar celor care cred în ele! Să nu depindem decât de noi în lumea asta! Să luptăm pentru visele noastre, oricât ne-am răni pe drum pentru că nimic nu se compară cu sentimentul de a-ți vedea visul împlinit!

Ce mi-au prezis mie ursitoarele? Să întâlnesc în viață oameni frumoși și buni, oameni cu valori și cu principii. Așa, precum Elena Chirac!

 
 
Formația Ritmix din Torino