Emigrant la indigo: „Viitorul meu nu e aici, am toată familia în străinătate!“ A doua generație care părăsește România

Fenomenul emigrării tinerilor români îngrijorează în vreun fel România, este conștient Statul român spre ce viitor fără viitor se îndreaptă? De 27 de ani se pleacă din țară, au plecat părinții iar acum îi urmează și fiii lor, pentru că nimic nu s-a schimbat, aceeași lipsă de perspectivă, aceeași indiferență din partea statului, același colț negru de pâine pe masă.

Lipsa resurselor financiare, lipsa locurilor de muncă, sărăcia, nivelul de trai, lipsa posibilităţilor de carieră, afirmare profesională, lipsa posibilităţilor de continuare a studiilor, sunt doar câteva dintre motivele pentru care, tinerii de astăzi, absolvenții de liceu abia ieșiți de pe băncile școlii, aleg să plece din România.

Iar dacă acum efectele negative ale acestui fenomen se văd mai puțin, în viitor, împreună cu efectele deficitului demografic deja existent şi în continuă accentuare, vor deveni mult mai vizibile şi se vor concretiza într-o îmbătrânire a populaţiei şi o scădere a
potenţialului poporului român. Va fi România peste alți 27 de ani o țară bătrână și pe moarte?

În România, în aceste zile, are loc a doua sesiune a examenului de Bacalaureat. Reporterii cotidianului Adevărul au mers la fața locului ca să-i întrebe pe tinerii absolvenți de liceu ce au de gând cu viitorul lor:

Tinerii români au fel de fel de poveşti. Au terminat liceul şi singura soluţie pe care o văd, foarte mulţi, e străinătatea. Nu ştiu clar ce vor face, dar speră să fie altceva, pentru că domeniul pentru care s-au pregătit în România nu li se pare ofertant. Alţii au de gând să-şi continue studiile, dar în alte domenii. „Dau acum examenul de bacalaureat pentru că nu m-am înscris în vară, din motive personale. Vreau să mă înscriu, după, la o postliceală, la şcoala sanitară și apoi să plec în străinătate. Eu am terminat turism şi alimentaţie publică, dar acum mi se pare greu să-mi găsesc un loc de muncă“, spune o absolventă de liceu.

„Vreau să mă angajez ca baby-sitter în străinătate”

Calea străinătăţii a ales-o și o altă tânără absolventă a Colegiului Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu” din Slatina. Vrea să urmeze facultatea de Litere, dar la fără frecvenţă, pentru că nu rămâne în România. Şi părinţii sunt plecaţi şi vor mai rămâne acolo mulţi ani să lucreze, în Germania.

„Viitorul meu nu-i aici, am toată familia în străinătate, dar, am apucat de-am început şcoala aici, m-am integrat… Am plecat acolo, dar nu m-am integrat, m-am întors şi-am zis să termin şcoala. Vreau să mă angajez ca baby-sitter, am mai lucrat vara, sezonier, o lună-două. Câştigam 1.700-2.000 euro pe lună. Tata lucrează pe vapoare de croazieră, iar mama în şantierul naval. Tata câştigă 5.000, mama 2.500-3.000 euro. De-asta nici nu vreau să stau aici, de ce, pentru ce?! Nici nu-mi place România, am văzut ce civilizaţie e acolo. Acolo, dacă te prinde poliţia la 10 şi jumătate seara, şi n-ai 22 de ani, în casă cu tine! Nu, că ai făcut tu 18 ani şi faci ce vrei! Nici să faci totul de capul tău!”, spune tânăra, foarte hotărâtă.

N-ar pleca, însă, fără o siguranță. „Dacă n-ar fi ei, părinții acolo, n-aş pleca. Dai peste derbedei, peste fel de fel de firme. Te înşeală şi cu actele în faţă, ştiu cazuri concrete. Au zis că le duc în agricultură şi le-au dus la produs. Bandă de bandă, cu poliţia în legătură… De-ntors, ne vom întoarce probabil înr-o zi, vor să vină şi ei, nu vor să stea toată viaţa acolo, dar am zis că să ne facem întâi viaţa mai bună. Oricând pot să vândă casa de acolo şi să vină aici. Dar nu, deocamdată.”, mai spune tânăra.

Gândul că aici e greu, că au făcut şcoala degeaba, în timp ce în străinătate şansele sunt mult mai mari să-şi găsească un job şi s-o ducă bine îi bântuie pe foarte mulţi tineri din România. „Şi cu Bacalaureat, şi fără, acolo e de noi!“, e concluzia acestora.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!