Exploatare de minori în Italia. Muncesc noaptea pentru o plată de 2,5 euro pe oră și sunt nevoiți să renunțe la școală

Marina di Acate, un mic sat din Sicilia aflat între Vittoria și Gela, este un fel de capitală a „caporalatului” agricol, de exploatare a forței de muncă. Și cel mai grav este că aici, de multe ori, se înregistrează cazuri de minori constrânși să lucreze în condiții extreme.

La Marina di Acate lucrează mii de oameni, în special de origine română și nord-africană. În patru ani organizația umanitară „Caritas” a înregistrat aproximativ două mii de muncitori prezenți în zonă, dar numărul este probabil mult mai mare. Potrivit unui raport publicat în 2018 de episcopia din Ragusa, una din două ferme agricole folosește lucrători în mod ilegal în mica localitate maritimă și-i plătește cu salarii cuprinse între 2,5 și 3 euro pe oră.

La Marina di Acate muncesc și copii la cules de roșii. Noaptea, că e mai răcoare

Iulia are doar 15 ani, este o adolescentă frumoasă care însă nu-și va petrece vara ca ceilalți tineri de vârsta ei, pe plajă, cu prietenii. Iulia va sta toată vara, minim 10 ore zilnic în sere, culegând roșii. De fapt nu va sta ziua, ci noaptea, pentru că în Sicilia vara este toridă, deosebit de caniculară și atunci recoltarea se face după apusul soarelui. În schimbul muncii sale, Iulia va primi în jur de 30 de euro, mai puțin de trei euro pentru o oră lucrată.

O situație de exploatare care se repetă în fiecare zi și în fiecare noapte pe câmpurile din provincia Ragusa. Față de alte zone ale Italiei, unde munca în agricultură are caracteristici sezoniere, fenomenul angajării ilegale este mai amplu în Ragusa. De-a lungul anului, în sere există două sau trei campanii de recoltare pentru care sunt necesari muncitori activi pentru cel puțin 250 zile pe an. Din acest motiv, un număr mare de lucrători au venit din România, Tunisia și Maroc și s-au stabilit în zonă în mod permanent. Mulți și-au adus cu ei întreaga familie: bunici, părinți și copii.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

„Există în aceste zone o exploatare mai mare decât în ​​restul Italiei, deoarece aici este de lucru aproape pe tot parcursul anului. Situație care a dus și la apariția „caporalilor”, cei care se ocupă cu racolarea muncitorilor și care apoi își asumă și rolul de „șef de echipă” în câmp, la muncă. S-au înregistrat și forme mai grave de angajare ilegală în trecut, oameni care au fost racolați în țările de proveniență, aduși la lucru și cărora apoi li se luau documentele de identitate și nu erau nici măcar plătiți pentru munca lor”, explică Vincenzo La Monica, responsabilul de la Caritas cu imigrația.

Nu există autobuze pentru naveta școlară, copiii sunt nevoiți să abandoneze cursurile

În casa în care locuiește Iuliei stau mulți, în total nouă persoane. Lucrează cu toții în sere, în afară de bunica prea vârstnică și neputincioasă pentru lucru și mama, care a avut recent un alt copil. Banii câștigați sunt dați pe mâna tatălui, cheltuiți aproape toți pentru întreținerea familiei. Doar ceva mărunțiș merge pus deoparte pentru visul familiei de a se întoarce cândva, într-un viitor îndepărtat, în țara de origine.

„Când voi împlini 18 ani îmi voi urma visele și poate voi reuși să îmi continui studiile”, spune Iulia. Până de curând își putea permite luxul de a merge la școală, făcea parte dintr-un grup de 15 copii – între 6 și 15 ani – care erau incluși într-un proiect de transport școlar finanțat de Biserica Valdese din Palermo. Participa și la activități școlare și extrașcolare organizate de Institutul Giovanni XXIII, integrându-se perfect cu ceilalți copii.

Era prevăzută extinderea serviciului într-un teritoriu mai larg, dar în ​​iulie 2018 proiectul s-a încheiat, iar dintre cei 15 copii care făceau parte, doar trei mai continuă să meargă la școală. Serviciul de autobuz destinat să îi ducă la școală nu acoperă zonele în care locuiesc, așa că au fost nevoiți să-și întrerupă studiile. Își petrec copilăria și adolescența între câmpurile de tomate și locuințele șubrede care stau să se prăbușească peste ei.

„Nu mă resemnez la faptul că acești copii sunt nevoiți să părăsească școala. Încerc să fac tot ce pot, dar avem nevoie de o rețea de colaborare între instituțiile școlare și primării”, spune directoarea școlii din Vittoria, Angela Lombardo. „Am expus problema la Prefectură, care s-a dovedit întotdeauna foarte atentă și sensibilă la acest aspect. Serviciile trebuie consolidate, copiii ăștia au dreptul să-și trăiască pe deplin copilăria care le este refuzată astăzi”, explică și Domenico Leggio, directorul Caritas din Ragusa.

Locuințe insalubre închiriate la prețuri mult peste condițiile oferite

Familii și grupuri numeroase, uneori de câte zece persoane, locuiesc în zona rurală din Ragusa în locuințe insalubre, cu wc-uri situate în afară, fără căldură, apă și chiar curent electric în multe dintre cazuri. Casele, care sunt de fapt niște magazii, le sunt închiriate lucrătorilor în schimbul unor sume exorbitante în comparație cu statul în care se află, unii plătesc 400 de euro pentru chiria unei case dărăpănate. În plata chiriei nu sunt incluse utilitățile, precum apa și lumina, care au un cost separat.

- Continuarea după publicitate -

Directorul Caritas, Domenico Leggio, mai notează un aspect demn de luat în seamă de autorități, cererea continuă de îmbrăcăminte de către acești lucrători agricoli. Motivul? „Produsele chimice folosite în agricultură ard hainele și încălțămintea, așa că au nevoie de aceste lucruri în cantități mari. Avem o mare cerere de încălțăminte de exemplu, deoarece muncitorii intră în sere cu papuci nepotriviți și suferă de multe ori răni la picioare din cauza substanțelor chimice folosite.”, explică Leggio.

Numeroase operațiuni ale forțelor de ordine, poliție, carabinieri, garda de finanțe, au culminat în ultimii ani cu zeci de arestări în rândurile proprietarilor de ferme agricole din provincia Ragusa, acuzați de exploatare și trafic ilegal de forță de muncă. Despre copiii muncitorilor agricoli se vorbește însă foarte puțin sau aproape deloc. Copii fără copilărie și fără perspectiva unui viitor mai bun, obligați să îndure frigul sau căldura toridă și să muncească uneori pentru câteva monede. Iar școala rămâne un vis de împlinit poate când va fi mult prea târziu pentru ei.

După un studiu efectuat de episcopia din Ragusa și relatat de Il Fatto Quotidiano.