Români care s-au întors acasă: Am investit 20 de ani de muncă din Italia în ferma din România, dar mă distruge birocrația!

Ar putea fi o poveste de succes cea a lui Marius Antica dacă nu s-ar împiedica în aceste momente de o problemă care pune serioase obstacole micilor întreprinzători din România: birocrația. Marius a muncit 20 de ani în Italia apoi s-a întors acasă, în satul natal, unde și-a făcut o fermă de legume și mure. Din mure a făcut vin, dar nu poate să îl vândă din cauza birocrației românești costisitoare. Despre dificultățile pe care le întâmpină, el a trimis o scrisoare deschisă site-ului Agroinfo în care povestește:

„Am plecat în Italia la vârsta de 17 ani, în anul 1994. Am urmat acolo o școală pentru electricieni și am muncit pe brânci ca să ajung să fiu angajat electrician la companii mari, cum e Lidl, să am un salariu bun. După ce m-am stabilit la Verona, le-am chemat acolo și pe două dintre surorile mele. Noi suntem șapte frați. Una dintre surori a urmat facultatea de medicină, în Italia, și acum e medic chirurg, este căsătorită, are cetățenie italiană și nu mai vrea să se întoarcă în România.

Spre deosebire de sora mea, eu am decis în 2013 să mă întorc acasă. Chiar dacă-mi mergea bine în Italia, simțeam că vreau să fiu acasă la mine, printre ai mei, să-mi construiesc afacerea mea. Prima dată, am investit 28.000 de euro într-o hală închiriată la Târgu Neamț, unde am deschis o făbricuță de peleți din paie. Mergea bine, am exportat 5-6 tiruri încărcate de peleți în Italia și în Grecia. După un an de la pornirea fabricii, în noiembrie 2014, într-o noapte mi s-a furat tot din hală. Toate utilajele. Mi s-a părut suspect ce s-a întâmplat pentru că hala era foarte bine păzită. Dar nu am stat să plâng după banii agonisiți cu trudă în Italia și pierduți, am zis să merg mai departe.

Marius s-a întors în localitatea sa natală, la Butea, în județul Iași

A închiriat clădirea unui vechi CAP și a decis să își facă o fermă agricolă. În anul 2016 a cumpărat un hectar de pământ pe care a făcut o plantație de mure. În același an, pe un alt teren a ridicat solarii și a început să cultive legume, și în solarii și în câmp. Anul următor, în 2017, a accesat fonduri europene, sprijin pentru instalarea tânărului fermier și a obținut 40.000 de euro.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

„Când am început culesul murelor, am vândut din fructe cât am reușit. Pentru că murele sunt perisabile și nu am unde să le țin la rece, am hotărât să fac vin. Anticum Berry. „Anticum de la numele meu și berry, mure în limba engleză”, scrie micul fermier.

În scrisoarea sa, Marius Antica precizează: „Și, bineînțeles, am căutat să mă autorizez ca să pot să vând legal vinul pe care-l produc. Așa au început drumurile mele la Vamă, pentru că ei impun acciza, la Fisc, la Direcția Agricolă.”

Dar în România nu există vin din mure, există doar vin din struguri iar fermierului i se cere acum o garanție de 100.000 de lei ca antrepozit fiscal

„Mi-au explicat că asta e suma pe care trebuie să o depună garanție un producător de băutură alcoolică chiar dacă produce doar 100 de litri pe an, aceeași sumă se aplică până la 50.000 de litri pe an. Ca să pun acum garanție 100.000 de lei trebuie să mă bag în datorii la bancă și să-mi pun gaj pe casă.

Atunci am încercat să autorizez vinul ca produs tradițional. Nu pot nici așa pentru că pe zona Iași nu sunt produse tradiționale din mure.

Din cauza birocrației, nu pot vinde vinul pe care îl produc 

Sunt restaurante care vor să-l comercializeze, dar nu vreau să-l vând fără să fie autorizat, să-l vând la negru. Am solicitat și autorizare sanitară veterinară de la DSV Iași și ei au fost în control și o să-mi dea autorizație.

Acum, dau 700 de lei chirie lunară pe spațiul din care nu scot un leu. Îmi țin într-o parte utilajele și-n alta sticlele cu vin din mure. Am comandat etichete pe care am dat 3.000 de lei și a trebuit să le arunc pentru că scria pe ele vin de mure, or, în România vinul este doar din struguri.

Printr-o firmă din Bihor, am comandat sticle în Franța, am dat pe ele 7.000 de lei. Măcar în sticle am îmbuteliat vinul, dar stau și mă uit la ele că nu le pot vinde. Și nici etichetate nu sunt. Anul ăsta intră bine pe rod și aș avea șanse să scot 15 tone/ha. Nu știu ce să fac. Planul meu era să extind plantația de mure, să mai pun în primăvara asta încă 50 de ari. Acum îmi vine să abandonez pentru că nu am de unde să dau garanție 100.000 de lei.”

Un român curajos, care a lăsat un venit sigur, undeva în străinătate, pentru a se întoarce pe pământul străbun. Gospodar, cu spirit antreprenorial, care va aduce cu siguranță valoare locului dacă statul îl va ajuta în loc să-i pună piedici.

Vin produs de Marius Antica la Butea – Iași. Foto: Agroinfo.ro

Antrepozitul fiscal reprezintă locul aflat sub controlul autorității fiscale competente (Ministerul Finanțelor Publice sau Direcțiile generale ale finanțelor publice judetene, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau direcțiile regionale vamale) unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate in regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, in exercițiul activității, în anumite condiții prevăzute de Codul fiscal și de normele aferente acestuia, precizează agroinfo.ro

Distribuie acest articol