Guvernul Meloni despre Venitul de cetățenie: „Nu îl vor mai primi cei care pot munci”

Guvernul Meloni intenționează să revizuiască Venitul de cetățenie (Reddito di cittadinanza), măsură de combatere a sărăciei în vigoare din aprilie 2019, prin limitarea numărului de beneficiari. În timpul discursului său din Parlamentul italian, Meloni a reiterat ceea ce a susținut în campania electorală, spunând că această măsură, așa cum a fost concepută, a reprezentat o înfrângere pentru cei care muncesc și își aduc contribuția la dezvoltarea țării.

Premierul a precizat că dorește să mențină și, acolo unde este posibil, să crească sprijinul financiar necesar pentru cei care au cu adevărat nevoie și nu pentru persoanele care sunt în „condiții bune de muncă”. Pentru aceștia din urmă „soluția nu poate fi Venitul de cetățenie, ci munca”.

Vicepremierul Matteo Salvini, liderul Ligii, propune însă suspendarea Venitului de cetățenie timp de șase luni „celor 900.000 de persoane care pot munci și care l-au primit deja timp de optsprezece luni” și să folosească resursele economisite, aproximativ un miliard de euro, pentru extinderea pensionării conform „Quota 102” în 2023.

„Pentru a realiza proiectul în 2023, conform calculelor INPS, este nevoie de mai mult de un miliard de euro. Îl vom recupera prin suspendarea Venitului de cetățenie timp de șase luni celor 900.000 de persoane care l-au primit până acum, dar care sunt în măsură să muncească și care au beneficiat de el deja de optsprezece luni”.

Dar câți sunt beneficiarii venitului de cetățenie care pot fi angajați și care deci riscă să piardă subvenția conform intențiilor noului guvern?

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Politici Active de Muncă, beneficiarii Venitului de cetăţenie direcţionați către serviciile de ocupare a forţei de muncă (apți pentru muncă) sunt 919.916. Din această cifră, care este cea citată de Salvini, trebuie însă scoși cei 173 de mii (18,8%) care sunt deja angajați și cei 86 de mii (9,4%) scutiți, excluși sau retrimiși la serviciile sociale.

Așadar, rămân 660 de mii (71,8%) care ar putea semna un contract de muncă. „Din cei 660 de mii de beneficiari supuși contractului de muncă (deci neangajați și netrimiși înapoi la serviciile sociale), aproape trei sferturi – 72,8%, corespunzând la 480 mii persoane – nu au avut un contract de muncă în ultimii 3 ani”, subliniază Anpal.

„Sunt indivizi care, în ansamblu, exprimă o oarecare fragilitate în ceea ce privește condițiile necesare și care în 70,8% din cazuri au absolvit școala de gimnaziu. Doar 2,8% au calificări de nivel terțiar, în timp ce un sfert au diplomă de liceu”. Ceea ce înseamnă că găsirea unui loc de muncă profesional pentru acești oameni nu este nici evidentă, nici imediată.

Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol
Imagine articol