Regiunea Toscana din Italia a anunţat că a consolidat măsurile de prevenire în spitalele sale, în urma unei creşteri semnificative a cazurilor de infecţie cu bacteria NDM-1, rezistentă la antibiotice, relatează Agerpres.
Bacteria s-a răspândit semnificativ în nord-vestul Toscanei, unde a fost izolată în sângele a 75 de pacienţi din regiune în perioada noiembrie 2018 – 31 august 2019, se arată într-un raport publicat miercuri, 11 septembrie, de Agenţia regională de sănătate.
Presa italiană a relatat joi în legătură cu „31 de decese suspecte”, în 17 spitale din Toscana, a unor pacienţi cu diverse patologii: renale, pulmonare sau hepatice.
„Capacitatea de rezistenţă la antibiotice face ca această bacterie să fie periculoasă, în special pentru pacienţii sensibili, care suferă de diverse patologii sau cu imunodeficienţă”, a declarat agenţia regională de sănătate în raportul său. Agenţia a menționat că a înfiinţat o unitate de criză în mai şi a instituit linii directoare privind măsurile de igienă şi de prevenire.
Ce reprezintă bacteria NDM-1
NDM-1 înseamnă New-Delhi metal-ß-lactamază-1. O echipă medicală a identificat pentru prima dată bacteria la un pacient suedez de origine indiană, care a călătorit în India în 2008.
Cunoscută drept o „superbacterie”, NDM-1 face obiectul unei supravegheri internaţionale, și este considerată „o bombă cu întârziere” de către experţi. Gena NDM-1 nu provoacă boli, dar are potențialul de a schimba caracteristicile altor bacterii, scrie Medical News Today.
Bacteria NDM-1 supraviețuiește la antibiotice, în acest fel poate duce la o serie de afecțiuni cum ar fi cele ale tractului urinar, ale fluxului sanguin sau infecții ale rănilor. De asemenea, gena de rezistenţă care s-a răspândit la speciile bacteriene patogene este responsabilă de dizenterie, de holeră și pneumonie.
Carbapenemele sunt printre cele mai puternice antibiotice. Profesioniștii din domeniul sănătății le folosesc ca ultimă soluție pentru multe infecții bacteriene, precum cele pe care le provoacă E.coli și Klebsiella pneumoniae, însă gena NDM-1 permite bacteriei să producă o enzimă care neutralizează activitatea acestor antibiotice.
Drept urmare, Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au clasificat NDM-1, și o altă proteină similară numită KPC, drept probleme urgente în domeniul bolilor infecțioase.
NDM-1 ridică temeri că în viitor bolile nu vor mai răspunde la antibiotice
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este îngrijorată de faptul că NDM-1 ar putea crea „scenariul unei lumi fără antibiotice”. Dacă gena NDM-1 va trece la alte bacterii, vor apărea boli secundare, provocând o criză de sănătate pe măsură ce se răspândesc în întreaga lume.
Scurtă istorie a descoperirii antibioticelor
Utilizate în mod adecvat, antibioticele au salvat milioane de vieți din momentul descoperirii lor.
Prima substanță antibacteriană care poate fi considerată drept antibiotic cu spectru restrâns a fost salvarsanul descoperit în anul 1910 de chimistul și medicul german Paul Ehrlich (1854-1915), medicament cu care s-a tratat sifilisul, care era foarte răspândit.
Urmat în anul 1928 de descoperirea epocală a penicilinei de către Alexander Fleming, care observă că secreția mucegaiului verde „Penicillium notatum” (Penicillium chrysogenum) distruge colonia de bacterii din laborator.
O altă descoperire demnă de amintit este descoperirea în anul 1935 a sulfonamidei de Gerhard Domagk, care nu este un antibiotic nefiind bactericid ci numai un bacterioastatic. Urmează descoperirea unei serii de antibiotice ca Streptomicina, Chloramfenicol, Aureomicina, Tetraciclina etc.
