Doi români de etnie romă, Daniel și Ligia Tomescu, soț și soție, vor candida la alegerile administrative locale din Italia de la 26 mai 2019. Cei doi s-au înscris pe lista „Bari Bene Comune” care susține candidatura la Primăria orașului Bari a lui Antonio Decaro. „Luptăm pentru dreptul fiecărui cetățean din Italia de a avea o casă, un loc de muncă și posibilitatea de a-și trimite copiii la școală. Acestea sunt cele trei lucruri pe care le visăm pentru noi înșine, dar și pentru toți ceilalți”, au declarat candidații români pentru presa italiană.
Bari Bene Comune reunește forțele politice de stânga și se prezintă la alegeri cu un număr de 36 de candidați care susțin cursa pentru primărie a lui Antonio Decaro. Printre cei 36 se numără și Ligia Și Daniel Tomescu, aflați de 20 ani în acest oraș italian. „Orice persoană care se naște este o ființă umană, fără nicio discriminare – afirmă Ligia – nu trebuie să facem diferențe între africani, romi sau albanezi. Trebuie să afirmăm dreptul fiecărui cetățean din Italia de a avea o casă, un loc de muncă și posibilitatea de a-și trimite copiii la școală. Visăm la aceste trei lucruri pentru noi și pentru ceilalți.”
Cei doi locuiesc într-o baracă, în tabăra special amenajată pentru cetățenii de etnie romă din Bari, la marginea cartierului Japigia, în apropierea șoselei de centură a orașului. Aici, Ligia, împreună cu Corsina Depalo, profesoară italiană implicată activ în viața politică și socială, organizează numeroase activități în interiorul și în afara taberei precum cea împotriva violenței asupra femeilor.
„Un singur lucru nu-mi place – continuă Ligia – să trăim într-o baracă după 20 de ani de când suntem aici. Nu-mi place viața în baracă, familiei noastre i-a fost oferită o casă, dar numai nouă ne-a fost dată și atunci am refuzat: ori va fi un drept al întregii noastre comunități, ori rămânem aici, în tabără și noi.” „Toată lumea ar trebui să aibă dreptul la o locuință – adaugă Daniel – aș vrea să ieșim de aici, fără să excludem însă acest drept unei alte persoane, de origine italiană sau străină.”
Ligia și Daniel Tomescu au ajuns la Bari în anul 1999. Au plecat din România din cauza sărăciei și a intensificării rasismului față de romi. Daniel, care era colaborator la diverse publicații și teatre a primit și amenințări pentru că făcea satiră politică. Astfel, în 1999 s-au decis să își lase țara natală și s-au stabilit la Bari. „Aici am trăit întotdeauna liniștiți – spune Daniel – fără teamă că ni s-ar putea întâmpla ceva.”
Familia Tomescu, împreună cu ceilalți cetățeni romi, s-au stabilit în cartierul Japigia în anul 2005, când administrația municipală a orașului a dotat această zonă cu toalete și o rețea de electricitate. În ciuda dificultăților întâmpinate, cei doi și-au propus și urmat obiective clare, care i-au ajutat să ducă o viață demnă. Daniel, în cadrul cooperativei „Artezan” se ocupă de curățenie, reciclare și vopsire a spațiilor interne și externe. «Merge greu, dar nu face nimic. La telefon mi se spune „da”, dar când ne vedem față în față și le spun că sunt președintele cooperativei mă întreabă: „Și de unde ești?”, „din România” le răspund, iar ei îmi zic „bine, ne-auzim mâine”. E așa că pierdem cea mai mare parte din oferta de muncă.»
Ligia, după ce a absolvit la Bari școala gimnazială și a oferit lecții de cusut în școala unde a studiat, și-a deschis un atelier de croitorie.
În tabără, Ligia și Daniel, susținuți de italieni, mai lucrează la proiecte pentru copiii romi defavorizați, pentru a-i strânge de pe străzi, de la cerșit și a-i trimite la școală. În fiecare zi, în apropierea taberei trece un autobuz care îi duce pe cei mici la instituțiile de învățământ. Unii se duc. Alții, nu. Pentru ei și pentru ca etniile să nu mai fie marginalizate și discriminate, luptă acești doi români de etnie romă care s-au integrat perfect în societatea italiană.
Poate vor avea o șansă, poate dacă această șansă la o viață mai bună le-ar fi dată și ar fi priviți și considerați ca noi, toți ceilalți, multe lucruri s-ar schimba în bine. Pentru ei, pentru noi toți, ființe umane născute cu vina de a veni pe lume într-un timp în care, din păcate, prejudecățile încă nu au dispărut și continuă să marginalizeze, să izoleze și să separe oamenii ridicând garduri și construind tabere.
