România are locuri unice și deosebit de interesante, consideră jurnaliștii de la ziarul Il Messaggero, care au scris și publicat recent un articol despre Cimitirul Vesel de la Săpânța. „Un cimitir cu texte vesele și cruci frumos decorate”, sunt de părere italienii.
„Locuitorii unui sat din România, situat la granița cu Ucraina, au ales un mod neobișnuit și curios de a fi amintiți pentru totdeauna: au creat un cimitir vesel! Bizarul loc de odihnă veșnică este situat în Săpânța, județul Maramureș, o zonă în care moartea este trăită ca un nou început și nu ca sfârșit”, notează Il Messaggero.
Cimitirul Vesel din Săpânța este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.
Printre cele mai populare este cea de la intrare, dedicată unei „soacre”:
Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi[sic] cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea
Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. S-a făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș, cel care a creat prima cruce „veselă” din cimitir, s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre care se spune că socoteau moartea ca un eveniment vesel, reprezentând un nou început. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o adevărată atracție turistică.
„Colorat și plin de viață, Cimitirul Vesel este alcătuit din 800 de cruci colorate în albastru pe care, într-un mod ironic și satiric, se povestesc punctele forte și punctele slabe ale morților și evenimentele cele mai relevante din viața lor pământească. Mergând prin cimitir veți întâlni apoi tablouri interesante care arată scene simple și autentice ale vieții: în unele cazuri sunt reprezentate femei care învârt lâna, țes covoare sau coc pâine; în altele bărbații care lucrează lemnul, ară pământul, duc turmele la pășune sau cântă la un instrument muzical.”, notează italienii de la sursa citată.
Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
În încheierea articolului din Il Messaggero putem citi: „În acest loc de veci aflăm că toți avem defecte, dar le putem accepta cu un zâmbet. După moartea lui Pătraș, în 1977, cimitirul din Săpânța nu a încetat niciodată să onoreze tradiția începută de artistul său, atât de mult încât astăzi cimitirul neobișnuit de vesel face parte din siturile protejate de către UNESCO.”
Articolul în limba italiană al publicației Il Messaggero: Romania, se il cimitero è da ridere: croci decorate ed epitaffi ironici a Sapanta
