Douăzeci la sută dintre români trăiesc și muncesc în străinătate, mai mult decât orice altă țară a Uniunii Europene, scrie Deutsche Welle. Dar asta nu înseamnă că românii ignoră evenimentele politice petrecute în țara natală, continuă sursa citată.
Jurnaliștii germani amintesc de evenimentele din august 2018 petrecute la București și prezintă povestea unei familii de români care imediat după acestea au plecat din țară, stabilindu-se în Germania.
Pe 10 august 2018, zeci de mii de români care locuiesc în străinătate s-au întors în țară pentru a participa la protestele organizate de grupuri ale societății civile împotriva corupției guvernamentale. La București autoritățile au întrerupt violent protestele, atacând fără discriminare manifestanții pașnici cu bastoane și gaze lacrimogene.
Sâmbătă, 10 august 2019, mulți români ies din nou în stradă la București pentru a marca un an de la protestele anti-guvernamentale de anul trecut. Dar Camelia și Laurențiu nu vor mai participa la proteste, așa cum au făcut-o cu un an în urmă, pentru că ei au hotărât atunci că România nu este tocmai țara în care vor să-și crească cei doi copii. Cuplul s-a mutat în orașul german Worms și este în plin proces de adaptare la viața într-o țară străină și de integrare în noua societate unde a ales să trăiască.
În august 2018 au decis că vor să plece din România împreună cu cei doi fii ai lor
Camelia, în vârstă de 46 de ani și soțul ei, Laurențiu, în vârstă de 48 de ani, nu aveau Germania ca primă opțiune pe lista țărilor unde ar fi putut emigra. Dar „cineva acolo sus ne iubește, pentru că nu am fi putut găsi o țară mai bună decât Germania unde să ne stabilim”, spune acum Camelia.
În România cei doi aveau o afacere proprie prin care subînchiriau în București apartamente în regim hotelier, dar care a fost nevoită să falimenteze datorită concurenței marilor firme străine. „Au invadat piața străinii bogați care au cumpărat zeci de apartamente și au stricat prețurile”, spune Camelia. Familia nu câștiga suficient și perspectivele obținerii unui loc de muncă erau aproape inexistente: „Fie ni s-a spus că suntem prea bătrâni pentru un nou loc de muncă, fie că suntem prea calificați pentru oferta respectivă, a fost de-a dreptul penibil și umilitor pentru noi”.
În august 2018, pe măsură ce mișcările sociale luau amploare iar clasa politică nu dădea semne că ar lua măsuri în favoarea cetățenilor, cei doi s-au decis să părăsească țara și să-și încerce norocul în străinătate. După ce au eliminat insula Creta care era inițial o posibilă opțiune, s-au hotărât să plece în Germania după ce au primit vestea că un prieten bun le-ar oferi un loc de muncă în această țară. „Nu mai fusesem niciodată în Germania – povestește Laurențiu – nu cunoșteam limba și știam că nemții sunt foarte stricți.”
Dar nimic nu i-a împiedicat pe cei doi români să își ia copii și să plece din țara unde autoritățile bat și gazează cetățeni nevinovați. Dezamăgirea lor era prea mare, iar speranța pentru un viitor mai bun în România era prea mică. Și-au vândut mașina, iar banii i-au investit într-un nou început, undeva departe de București, de casă, de restul familiei lor.
Iar anul acesta, pe 10 august, în Piața Victoriei din București vor fi cu doi români mai puțini. Sau poate cu mai mulți? Câți or mai fi plecat între timp?
Camelia și Laurențiu spun că sunt fericiți în primul rând pentru că este totul mult mai ordonat în viața lor, de când s-au stabilit la Worms. „Cred că de asta aveam nevoie. În România trăiam cam în haos. Viața noastră era cam dezorganizată. Și cred că a multora e la fel, din cauza stilului de viață în România”.
Și s-a mai întâmplat ceva în viața familiei, povestește Camelia: „Vara asta ne-am făcut vacanța în Creta. aceea la care visam.”
Aproximativ 700.000 de persoane de origine română locuiau în Germania la începutul anului 2019, potrivit Oficiului Federal de Statistică.
Autoritățile române estimează că aproximativ 4 milioane de oameni au emigrat din țară, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul populației, iar vara, când lucrătorii sezonieri pleacă pentru locuri de muncă în construcții și agricultură, numărul crește până la 5 milioane. Dar cifrele reale sunt cu mult mai mari.
