Lucrători români în Italia: Tentativa de conciliere şi rolul ei în soluţionarea conflictelor de muncă

Conform legii nr. 183/2010, lucrătorii de pe teritoriul Italiei se pot adresa direct instanţei de judecată pentru a intenta proces împotriva angajatorului, în vederea recunoaşterii şi acordării drepturilor cuvenite în urma raportului de muncă.

Înainte de a se adresa instanţei, lucrătorul are însă posibilitatea de a recurge la forma de soluţionare a litigiului pe cale amiabilă pe care o consideră cea mai potrivită, în mod direct sau cu ajutorul unei organizaţii sindicale, putând opta pentru realizarea:

  1. Tentativei de conciliere în faţa Comisiei de Conciliere din cadrul Direcţiei Teritoriale de Muncă

Cererea pentru demararea tentativei facultative de conciliere semnată de către solicitant, trebuie depusă fie direct de către persoana interesată, fie trebuie să fie transmisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire atât Comisiei de Conciliere din cadrul Direcţiei Teritoriale de Muncă / Comisiei de autentificare (în cazul contractelor de muncă autentificate), cât şi celeilalte părţi implicate (de regulă angajatorul). Este exclusă transmiterea prin fax a cererii.

Cererea trebuie să conţină o serie de elemente obligatorii:

  • Numele, prenumele, adresa de reşedinţă a solicitantului şi a celeilalte părţi (dacă cealaltă parte este o persoană juridică, este necesar să se indice denumirea firmei, precum şi adresa sediului legal);
  • Locul unde s-a desfăşurat raportul de muncă sau unde se află firma sau filiala acesteia în cadrul căreia lucrătorul şi-a desfăşurat activitatea;
  • Adresa unde trebuie transmise comunicările;
  • Prezentarea faptelor şi a revendicărilor ce stau la baza cererii.

Cealaltă parte în litigiul de muncă are următoarele posibilităţi:

  • Să accepte procedura de conciliere;
  • Să nu accepte procedura de conciliere. În această situaţie oricare dintre părţi poate sesiza instanţa de judecată.

Dacă cealaltă parte decide să accepte procedura de conciliere, trebuie să depună la Comisia de conciliere, în termen de 20 de zile de la primirea copiei cererii de organizare a tentativei de conciliere, un memoriu care să conţină apărarea şi excepţiile de fapt şi de drept, precum şi eventuale întrebări. În caz contrar, cazul este arhivat şi oricare dintre părţi se poate adresa instanţei judecătoreşti.

În termen de 10 zile de la depunerea memoriului de apărare, comisia va fixa audienţa pentru conciliere, care trebuie să aibă loc în următoarele 30 zile. În caz contrar, fiecare dintre părţi se poate adresa instanţei în termen de 60 de zile.

Odată realizată tentativa, dacă concilierea are un rezultat pozitiv, chiar şi parţial, va fi redactat un proces verbal ce va fi semnat de către părţile implicate şi de membrii Comisiei, căruia i se poate conferi valoare executorie prin decret judecătoresc, dacă partea interesată va realiza demersuri pe lângă Tribunal, în acest sens.

Dacă nu se obţine nici un acord, Comisia de conciliere va formula o propunere pentru soluţionarea amiabilă a litigiului, care va fi inclusă în mod obligatoriu în procesul verbal, alături de poziţia celor două părţi faţă de aceasta.

În lipsa unui acord, oricare dintre părţi se poate adresa instanţei judecătoreşti. În eventualitatea unui proces, judecătorul va lua în considerare procesul verbal menţionat anterior şi va formula o propunere pentru soluţionarea litigiului de muncă. Dacă părţile refuză propunerea formulată de judecător, fără un motiv justificat, judecătorul va ţine cont de aceste aspecte la stabilirea sentinţei.

2. Tentativa de conciliere sindicală

O procedură alternativă pentru soluţionarea litigiului de muncă o reprezintă realizarea tentativei de conciliere sindicală.

Procesul verbal redactat în urma obţinerii unei soluţionări amiabile în cadru sindical, trebuie semnat de către angajator, lucrător, precum şi de către reprezentanţii sindicali care au asistat părţile.

Organizaţia sindicală trebuie să depună procesul verbal semnat, la Direcţia Teritorială de Muncă. Directorul sau persoana delegată de acesta, după ce va confirma autenticitatea documentului, va trebui să îl depună la Registratura Tribunalului competent teritorial. Judecătorul, la rândul său, în urma primirii unei cereri din partea părţii interesate, va confirma legalitatea formală a procesului verbal de conciliere, conferindu-i valoare executorie, prin hotărâre judecătorească.

3. Concilierea monocratică „la conciliazione monocratica”

În vederea soluţionării litigiului de muncă prin parcurgerea etapei de conciliere monocratică, solicitantul (lucrătorul, avocatul său sau organizaţia sindicală care îl reprezintă pe acesta) sau un inspector al Ministerului Muncii, poate solicita Direcţiei Teritoriale de Muncă demararea respectivei proceduri.

Pentru demararea procedurii de conciliere monocratică, este necesar:

  • Să existe elemente pentru o soluţionare pe cale amiabilă;
  • Să nu existe nici o constatare a unui încălcări a normelor în domeniu;
  • Să nu existe probleme de natură penală;
  • Lucrătorul să îşi dea acordul pentru derularea respectivei proceduri.

Concilierea monocratică nu se poate realiza, în situaţia contractelor de muncă autentificate.

Sursa articol: Întrebări și răspunsuri utile pentru lucrătorii români în Italia puse la dispoziție de Ambasada României în Italia.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Mai multe articole mai jos

Publicitate
Susține publicația noastră!