Medicul român Anda Naciu, cercetător la Universitatea Campus Biomedico din Roma a câștigat premiul pentru cea mai bună lucrare de doctorat a anului 2021, premiu conferit de prestigioasa revistă internațională Healthcare. Titlul tezei este „Novel Technological Applications for the Management of Endocrine Diseases”, cercetare cu privire la noi metode avansate de diagnosticare e bolilor endocrine.
Stabilită în Italia, Anda Naciu provine dintr-o familie de migranți români care au făcut, ca mulți alți părinți, sacrificii pentru a-și sprijini copiii să studieze, mai întâi acasă, apoi în străinătate. Acum, fiica lor poate să le răsplătească eforturile nu doar prin câștigarea unui premiu internațional, cât mai ales prin convingerea că, în fiecare zi, face ca viața unor oameni să fie mai bună.
Anda Naciu, 32 de ani, este medic la una din cele mai moderne instituții medicale și de cercetare din capitala Italiei, Campus Bio-Medico. Anul trecut, și-a terminat lucrarea de doctorat, dar în același timp s-a ocupat strâns și de pacienții ei.
Într-un interviu realizat pentru Rotalianul, am atins mai multe subiecte delicate, sistemul medical din România sau migrația medicilor.
Rotalianul: Ce înseamnă premiul internațional pentru cea mai bună teză de doctorat pentru un tânăr medic și care a fost parcursul pentru a-l obține?
După ce am terminat teza de doctorat, am trimis lucrarea mai multor reviste de specialitate, care, periodic, deschid sesiuni de concursuri, unde sunt invitați să participe tineri cercetători din toată lumea, cu diferite lucrări științifice care vizează numeroase ramuri de cercetare. Revista Healthcare se ocupă de medicină generală și are un impact factor de 2,6, ceea ce înseamnă că e bine cotată. Bineînțeles, m-am bucurat foarte mult când am aflat că am câștigat premiul, mai ales din perspectiva motivației comisiei, aceea legată de impactul concret pe care îl are cercetarea noastră.
Practic, despre ce este vorba, în cuvinte simple?
Am studiat aplicarea de noi tehnologii în diagnosticul bolilor endocrine, mai precis anumite tipuri de software, pentru diagnosticarea unor complicații ale patologiilor paratiroidiniene (hipo și hiperparatiroidism), care sunt boli destul de rare.
Universitatea Campus Biomedico a postat pe rețelele de socializare știrea cu privire la premiul primit, semn că e un motiv de mândrie pentru întreaga instituție!
Desigur, e o recunoaștere care aduce prestigiu Instituției, spitalului nostru universitar, o recunoaștere a muncii pe care am realizat-o la nivel de echipă, nu doar personal. Rezultatul unei munci de ani de zile, care a cuprins testări cu noi dispozitive, măsurători, contact cu pacienții.
Anda Naciu a ajuns în Italia cu un schimb de experiență, după primele luni de rezidențiat petrecute la Institutul de Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism, N.C. Paulescu din București. La Roma, la Universitatea Campus Biomedico, și-a continuat rezidențiatul și început cercetarea pentru lucrarea de doctorat. A studiat medicina la Universitatea Ovidius din Constanța, cu ajutorul părinților, care erau, ambii, veniți în Italia la muncă.
Când s-a născut ideea proiectului de cercetare? L-ați fi putut realiza în România?
Ideile erau, la fel și grupurile de cercetare, colegi ai mei foarte bine pregătiți, chiar la București. Însă nu erau fondurile necesare. Aici, sunt și fondurile, și structurile necesare. Unele de zeci de mii de euro, depinde de proiecte, care vin de la diferite instituții, cum ar fi Ministerul Sănătății. A fost unul din motivele pentru care m-am înscris la doctorat la Roma, aici aveam condiții financiare și logistice pentru a conduce proiecte pe care în România nu le aveam. În același timp, am terminat și rezidențiatul, fiindu-mi recunoscută activitatea desfășurată în spital la Roma. Apoi, am dat examenul în țară, și studiile au fost echivalate și în Italia.
Cum a fost integrarea în Italia și mai ales în colectivul de medici de la spitalul din Roma?
Integrarea a fost foarte bună de la început, colectivul e tânăr și pot spune că am fost primită cu brațele deschise. Mai am o colegă româncă, era dinaintea mea aici. Direcția spitalului încurajează o colaborare Internațională, de aceea avem multe schimburi de experiență, inclusiv cu instituții din România, cum ar fi Universitatea de Medicină din Târgu Mureș. Când vin tineri medici români, mereu ne vedem să le dau un bun venit.
Acum, un subiect delicat: ce părere aveți despre sistemul sanitar din România?
(Pauză) Trebuie să răspund? Da… potențialul, mai ales la nivel uman. Dar cred că e o problemă la nivel managerial, profesioniștii nu sunt susținuți să-și exercite propria meserie. Mulți colegi ai mei, ca mine, au plecat în străinătate, mulți în Franța, alții, în Germania.
Dacă ați putea schimba trei lucruri în sistemul sanitar din România, care ar fi?
O implicare mai puternică și o valorificare a tinerilor, activarea unor finanțări semnificative din partea statului, încurajarea colaborării multidisciplinare între medici. Din păcate, la noi comunicarea între medici cu diferite specializări este anevoioasă și puțin promovată încă de pe băncile universității. De fapt, e în interesul medicilor și al pacientului, pentru că fiecare poate fi bun profesionist în propria specializare și da un sfat celuilalt.
Care sunt punctele de forță și vulnerabilitățile sistemului de sănătate italian?
Toți pacienții au o acoperire de sănătate foarte amplă și acces la îngrijiri de calitate. De aici și părțile mai puțin bune, legate de o supraîncărcare a sistemului. E carență și la ei de personal, listele de așteptare sunt lungi. În funcție de patologie și de urgența fiecărui caz în parte există posibilitatea de a avea programări rapide.
Lucrați într-unul din spitalele cele mai moderne din Roma. E diferență între public și privat în ceea ce privește tratamentul, condițiile?
E adevărat, spitalul nostru e privat, dar e convenționat și cu sistemul public (convenzionato). Pentru noi medici, indiferent de tariful prestației medicale, calitatea oferită este aceeași, pacientul fiind mereu în centrul atenției.
Mulți conaționali care se întorc și sunt tratați în țară povestesc despre plicuri sau despre faptul că nu se schimbă nici lenjeria dacă nu se plătește ceva, sub mână. Ce părere aveți de corupția din sistemul medical, vorbiți cu colegii italieni?
Da, le-am povestit experiențe din trecut și nu credeau ce le spun. Acum situația e îmbunătățită, salariile sunt mai bune, nu se mai povestesc aceste evenimente prea des, dar managementul rămâne o problemă, plus lipsa fondurilor, a infrastructurii, aparaturii moderne în spitalele de stat.
În timpul studiilor la Roma, ne-ați povestit că tot părinții au fost cei care v-au susținut la nivel financiar.
Spre deosebire de Franța, în Italia pregatirea în rezidențiat nu prevede locuri subvenționate de stat fară susținerea examenului, de aceea, în timpul schimburilor de experiență trebuie să te susții singur din punct de vedere financiar. Așa că ai mei au continuat să mă ajute, fiind în Italia de aproape 30 de ani, tata, și de 25 de ani, mama. Erau vremuri diferite. Au lucrat, ca mulți români, în domenii diferite față de cel al pregătirii de bază. M-au susținut mereu și au crezut în mine. Da, sunt fericiți de rezultatele pe care am reușit să le obțin!
Unde vă imaginați viitorul? Vă gândiți să vă întoarceți în țară?
Părinții mei sunt aici, viața mea, profesională și personală, se desfășoară aici de ceva ani. Am norocul că unde lucrez pot face și cercetare, dar pot menține și contactul cu pacienții, deci am și activitate clinică. Cel puțin în viitorul apropiat nu intenționez să mă intorc în țară.
Acum o întrebare aproape obligatorie. Cum ați trăit, ca medic în Italia, pandemia? Când se va termina?
Italia a fost una din primele țări lovite de pandemie, a fost greu. Și la noi la spital am avut o secție Covid. Ca diabetolog, am avut și pacienți fragili, vulnerabili infecției cu Sars-COV2, sau care au dezvoltat diabet secundar, și ca urmare a unui tratament cu doze mari de cortizon. Legat de când se va sfârși pandemia… cred că mai durează un pic, după părerea mea, dar nu sunt epidemiolog! Ca medic, sfatul meu e să continuăm să respectăm în continuare măsurile pe care deja le cunoaștem și care au avut un rol important în combaterea pandemiei!
