Munca în Italia: salarizarea, preavizul, vârsta de pensionare

Dovada existenţei unor relaţii de muncă între un angajator şi un angajat este reprezentată de încheierea, în scris, a unui contract de muncă între cele două părţi. În Italia nu există un contract de muncă tip, valabil la nivel naţional. Fiecare contract are elemente proprii în funcţie de tipul de raport de muncă pe care îl vizează.

În general, un contract de muncă trebuie să conţină cel puțin următoarele elemente: tipologia contractuală, contractul colectiv de muncă aplicabil, datele de identificare ale angajatorului şi ale salariatului, data de începere a raportului de muncă, locul de muncă, funcţia şi încadrarea profesională a salariatului, salariul, programul de lucru, locul unde se va desfășura activitatea, condițiile de preaviz, perioada de probă.

Salarizarea:

În Italia, salariul se stabileşte în urma negocierii între părţi, pe baza salariului minim prevăzut de contractul colectiv de referinţă. Salariul nu poate fi inferior celui prevăzut în Contractul colectiv de muncă. Italia face parte dintre țările europene care nu au legiferat un salariu minim pe economie, dar se poate estima că un venit minim este de aproximativ 950 de euro și venitul mediu ajunge la circa 1,600 de euro.

Salariul minim în agricultură este stabilit prin contractele provinciale de muncă (nu poate fi inferior celui stabilit prin contractul colectiv aplicabil la nivel național:

UP SERVICE DESPĂGUBIRI
  • 874,65 euro – încadrare profesională area 3;
  • 1.173,06 euro – area 2;
  • 1.286,25 – area.

Vă recomandăm să vă informați asupra nivelului salariului minim existent în provincia în care urmează să vă desfășurați activitatea.

Salariile în 2021 pentru lucrătorii casnici din Italia (menajere, bone, asistente familiale) sunt cuprinse în funcție de nivelul de încadrare între aproximativ 650 și 1450 de euro: https://www.rotalianul.com/salariile-in-2021-pentru-lucratorii-casnici-din-italia-menajere-bone-asistente-familiale/

Bonusul lunar 100 de euro (reducerea presiunii fiscale – Decret Lege 3/2020)

În urma măsurilor privind reducerea presiunii fiscale, începând cu luna iulie 2020, în cazul veniturilor anuale până 28.000 de euro, lucrătorul va beneficia lunar de 100 euro. Pentru veniturile cuprinse între 28.000 și 40.000 bonusul acordat are o valoare mai mică. Pentru informații suplimentare, vă puteți adresa Centrelor de asistență fiscală, instituțiilor de asistență a lucrătorilor denumite „patronati” sau sindicatelor.

Perioadele de preaviz şi termenele în cazul în care rezilierea este decisă de către
angajator/angajat

În cazul rezilierii unilaterale a contractului de muncă, fiecare dintre cele două părţi este obligată să acorde preaviz respectând termenele şi modalităţile stabilite de contractele colective de muncă. Partea care refuză să respecte preavizul este obligată să plătească celeilalte părţi o indemnizaţie echivalentă cu valoarea retribuţiei care ar fi fost acordată pentru perioada de preaviz neacordată.

Perioadele de preaviz variază în funcţie de tipologia contractului colectiv de muncă aplicabil, nivelului de încadrare şi vechimii în muncă. Perioada de preaviz este în general de 8, 15 sau 30 de zile. Doar în situaţia în care există o „justă cauză” – „o cauză care nu mai permite continuarea raportului” sau rezilierea se realizează în timpul perioadei de probă, nu există obligaţia acordării preavizului.

În contractul pe durată determinată nu sunt prevăzute preavizul şi încetarea anticipată: raportul de muncă poate înceta înainte de scadenţă doar din voinţa comună a părţilor sau din justă cauză.

Vă puteţi depune demisia de la locul de muncă fără să prezentaţi o justificare, respectând doar obligaţia preavizului.

Pensionarea:

Pentru a putea beneficia în Italia de pensia pentru limită de vârstă este necesar să fi lucrat cel puțin 20 de ani (stagiu minim de cotizare) și să fi împlinit vârsta de 67 de ani. Anii de lucru pot fi cumulați cu cei efectuați în România, în cazul în care ați lucrat în ambele țări.

Cererea de pensionare o puteți depune la instituţia competentă din Statul de domiciliu la momentul pensionării.

De exemplu, dacă la momentul respectiv, veţi avea domiciliul stabilit în Italia, va fi necesar să depuneţi cererea de pensionare, alături de documentele care atestă vechimea dvs. în muncă (carte de muncă, adeverinţă de vechime, etc.) la biroul teritorial al Institutul Naţional de Protecţie Socială (I.N.P.S.).

În schimb, dacă la momentul pensionării veţi locui în România, va fi necesar să vă adresaţi Casei Judeţene de Pensii Publice competente.

În Italia, cererea de pensionare poate fi depusă astfel:

  • online – pe site-ul www.inps.it, unde este necesar să vă înregistraţi şi să vă creaţi un cont;
  • sunând la numerele de telefon: 803164 (apelabil gratuit de la un telefon fix), 06164164 (apelabil de la un telefon mobil);
  • cu sprijinul unei instituţii de asistenţă denumită „patronato”, recunoscută prin Lege şi care acordă gratuit asistenţă lucrătorilor.

Dacă perioada în care aţi fost asigurat în Italia, nu este suficient de lungă pentru a putea beneficia de pensie în acest stat, vor fi luate în calcul toate perioadele de asigurare realizate în alte state membre ale UE, deci şi în România.

În scopul totalizării perioadelor de asigurare realizate în cele două sisteme de pensii (Italia şi România), INPS va purta corespondenţă în mod direct cu Casa Judeţeană de Pensii competentă teritorial din România, prin intermediul formularelor europene de legătură, în vederea certificării reciproce a perioadelor de asigurare.

Distribuie acest articol