Un italian solicită recunoașterea românilor ca minoritate națională în Italia: „Sunt parte integrantă a societății noastre”

„Mă întreb de ce toți cei care i-au acuzat pe români (ca atare, fără să-i înțeleagă) acum laudă România (care, amintim, încă așteaptă să intre în Schenghen de 15 ani!), de ce nu fac un act de smerenie și nu își cer scuze pentru articolele denigratoare, spunând „mulțumesc România, ne-am înșelat”. Dacă vrem să fim mai buni, de acolo trebuie să începem” – Marco Baratto.

„Comunitatea românească ar trebui recunoscută ca minoritate națională în Italia” – iată petiția publică lansată pe platforma change.org de către Marco Baratto, cetățean italian îndrăgostit de România și expert în istorie. https://www.change.org/p/la-comunita-rumena-in-italia-venga-riconosciuta-come-minoranza-nazionale

Potrivit inițiatorilor petiției,  „comunitatea românească este parte integrantă a societății italiene. Este suficient să reamintim un fapt istoric: Valdarsa, fost orășel italian până în 1947 (data trecerii Istriei în Iugoslavia), a avut o comunitate istriană românească. Astăzi, comunitatea românească din Italia numără peste un milion de persoane, Biserica Ortodoxă Română este prezentă cu peste o sută de parohii și există și numeroase comunități catolice românești”. Mai mult, „recunoașterea statutului de minoritate pentru românii din Italia este și o modalitate de a arăta recunoștință României, care, din 1989, a rezervat minorității istorice italiene dreptul la un loc în Camera Deputaților de la București”.

Publicația Rotalianul l-a intervievat în exclusivitate pe Marco Baratto în legătură cu demersul său în favoarea comunității de români din Italia.

Marco Baratto, cetățean italian îndrăgostit de România și expert în istorie

Născut la Milano în 1974, absolvent de drept la prestigioasa Universitate Cattolica din Milano, Marco Baratto e pasionat de istorie. Spune despre el că e un susținător al „Europei popoarelor” și al culturii, ca valoare universală. Parafrazându-l pe un personaj de marcă italian, Alcide De Gasperi, se descrie astfel: „Sunt originar din Trentino, italian și european”. Cunoscător al lumii arabe și al Europei de Est, Marco Baratto crede în importanța dialogului inter-religios și consideră că țările din Europa orientală sunt o punte între Vest și Est.

Rotalianul: Sunteți un fin cunoscător al comunității românești din Italia,  de ani de zile și sunteți unul dintre cei mai fervenți susținători ai ei. Cine este Marco Baratto și de ce este atât de aproape de comunitatea noastră?

Marco Baratto: Au trecut aproape douăzeci de ani de când mă ocup de comunitatea românească din Italia. Chiar și în momentele mai puțin frumoase, am fost alături de ea. Sunt încă vii în amintirea noastră acei ani.

În ceea ce mă privește, sunt un pasionat de istorie și curiozitatea mea pentru România, nu am povestit nimănui despre asta înainte, s-a născut întâmplător (chiar dacă întâmplarea nu există pentru mine!). Într-o seară mergeam să mănânc o pizza cu colegii mei de universitate și am dat peste Biserica Ortodoxă Română din Milano. Mânat de pasiunea mea firească pentru a descoperi locuri noi, de curiozitate, am început să citesc despre România și am descoperit o națiune cu adevărat unică. Chiar și în aceste moment de conflict în Europa de Est, România este o națiune care, dincolo de loialitatea sa atlantică, este cu adevărat un punct de dialog între Est și Vest.

Rotalianul:  Cum a apărut ideea lansării unei petiții?

Marco Baratto: Ideea a luat naștere dintr-o observație istorică, un fapt: comunitatea românească este parte integrantă a societății italiene, și nu doar de acum, din anii migrației. Este suficient să reamintim că Valdarsa, un municipiu italian până în 1947 (data trecerii Istriei în Iugoslavia), avea o comunitate istriană românească. Astăzi românii din Italia alcătuiesc comunitatea majoritară în termeni numerici, dar poate este un caz unic de integrare perfectă. Urăsc termenul de asimilare, care implică, după părerea mea, că cei care ajung aici trebuie să renunțe la identitatea lor. În viziunea mea, integrarea înseamnă completare.

Rotalianul: Ce înseamnă statutul de „minoritate” în Italia, care este procedura de a-l obține?

Marco Baratto: În sistemul juridic italian, conceptul de minoritate este legat de particularitatea lingvistică și își găsește temeiul în art. 6 din Constituție: „Republica protejează minoritățile lingvistice cu reguli specifice”.

Legea nr. 482 din 1999 cuprinzând „Regulamentul pentru protecția minorităților lingvistico-istorice” recunoaște douăsprezece minorități: albaneză, catalană, germanică, greacă, slovenă, croată, franceză, franco-provensală, friulană, ladină, occitană și sardă. Ar fi nevoie  deci de un demers legislativ normal, simplu, prin care să se includă și limba română în Legea 482. Înseamnă în practică să fie recunoscută comunitatea pentru caracteristicile sale specifice, în cadrul sistemului juridic italian.

Rotalianul: Care ar fi beneficiile?

Marco Baratto: Faptul de a avea limba româna recunoscută ca limbă proprie, având posibilitatea, de exemplu, de a face emisiuni radio și TV în limba română, chiar și la televiziunea  de stat. Sunt avantaje și în domeniul religios, cred că ar putea fi de mare ajutor pentru un acord între Statul italian  și Biserica Ortodoxă Română. Dacă există resurse, pe viitor se pot înființa și școli bilingve.

Rotalianul: Cine au fost primii semnatari? Mai mulți români sau italieni?

- Continuarea articolului după publicitate -

Marco Baratto: Primii semnatari sunt oameni normali, aparținând tuturor profesiilor, împărțite în mod egal între italieni și români. Dar se urmărește în principal să se nască o dezbatere pe tema statutului de minoritate, atât în ​​Italia, cât și în România. Pentru că, să reținem, protecția minorităților intră și sub incidența acordurilor internaționale

Rotalianul: Chiar dacă în Italia sunt mulți români, peste un milion, aceștia nu sunt foarte activi din punct de vedere al participării la viața orașului unde trăiesc, a comunității. De ce, în opinia dumneavoastră?

Marco Baratto: Pentru că iubesc liniștea, nu sunt o comunitate căreia îi place să fie remarcată, să iasă în evidență. Ceea ce am înțeles este că, deși sunt mândri de originile lor, nu le place prea mult să se expună. În același timp, dacă nu sunt prezenți în viața publică (înțeleasă ca politică), sunt foarte prezenți în viața de zi cu zi și în relațiile private cu vecinii, prietenii etc. Există o integrare de jos, în cotidian, care până la urmă este cea fundamentală.

Rotalianul: Cum ați descrie comunitatea românească din Italia?

Marco Baratto: O comunitate matură, stabilă din punct de vedere numeric, dar care nu reușește să conteze mai ales la nivel local. Până acum faza de ajustare s-a încheiat pentru mine, suntem la un nivel de integrare completă. Ar fi un studiu de caz cu adevărat interesant, dar trebuie să ne ferim de riscul de asimilare sau de pierdere a memoriei. Nivelul de integrare este atât de ridicat încât există riscul de a pierde ceea ce e specific, care este o adevărată resursă, o bogăție.

Părinții fondatori ai Europei (De Gasperi, Adenauer și Schumann) aveau un lucru în comun: erau italieni, germani și francezi, dar aveau în comun faptul că erau originari din locuri la granițe, sau din țările în care diferite culturi au conviețuit mereu și asta le-a permis să înțeleagă măreția unității în diversitate. Diversitatea culturală e o mare bogăție. Poate că pasiunea mea pentru promovarea diversității culturale se datorează originilor mele. Bunicul meu era cetățean italian și cetățean austriac, fiind născut la Trento înainte de sfârșitul Marelui Război, așa că și eu sunt moștenitorul marii pasiuni pentru diversitatea culturală!

Rotalianul: Cum (și dacă) s-a schimbat imaginea comunității după acea perioadă cumplită, în urma cazului Mailat, când s-a dezlănțuit, cum ați amintit, o adevărată „vânătoare de români”, mai ales din partea unor politicieni și jurnaliști? Sunt stereotipurile de atunci depășite?

Marco Baratto: Da, totul s-a schimbat, dar încă îmi amintesc că un cunoscut ziar italian, în 2007 publica articole cu titluri ca „Românii și violența” și altul  „Invazia românilor”. Mă întreb de ce toți cei care i-au acuzat pe români (ca atare, fără să-i înțeleagă) acum laudă România (care, amintim, încă așteaptă să intre în Schenghen de 15 ani!) de ce nu fac un act de smerenie și nu își cer scuze pentru articolele denigratoare, spunând „mulțumesc România, ne-am înșelat”. Dacă vrem să fim mai buni, de acolo trebuie să începem. 

Îmi amintesc bine, în contextul cererilor (absurde) de expulzare a ambasadorului României din Italia, marea capacitate a diplomației române și a comunității românești de a arăta adevărata față a acestui popor. Totul este iertat, dar măcar un cuvânt de scuze ar fi binevenit!

Rotalianul: Ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți imaginea românilor din Italia?

Marco Baratto: Acum imaginea este bună, există profesioniști români stimați peste tot.  Poate că astăzi ar trebui să lucrăm la româno – italieni, sau la copiii cu un tată sau mamă români, să nu le fie frică să învețe limba și cultura română și să fie mândri de a avea două cetățenii. Anularea uneia in folosul celeilalte este un fapt cu care nu sunt deloc de acord. Acești copii trebuie să înțeleagă că a avea două culturi la naștere este ca și cum ai avea două grădini în loc de doar una. Având, în afara metaforei, o șansă în plus în lumea interconectată de azi!

Rotalianul: Cum vedeți viitorul comunității peste o generație?

Marco Baratto: Va trebui să încerce să nu cadă, așa cum am spus mai sus, în capcana asimilării. Se întâmplă să văd prea mulți români care aproape uită că sunt români. Care de multe ori nu îi învață limba română pe copiii lor, sau poate, când au un părinte italian, renunță la a doua cetățenie. A uita rădăcinile proprii este un fapt grav. Așa cum am spus, sunt a doua generație din familia mea paternă care s-a născut italiană din toate punctele de vedere, dar am originile mele în inima mea și asta mă îmbogățește și ar trebui să ne îmbogățească pe toți.

Ar fi interesant să se organizeze o zi de studiu cu privire la riscurile de asimilare și pentru a sprijini noua noastră bătălie pentru recunoașterea statutului de minoritate națională comunității de români. 

Susține publicația noastră!

TE-AR MAI PUTEA INTERESA