Poezia zilei: „Taina femeilor” – La Fontaine

Jean de La Fontaine (n. 8 iulie 1621, Chateau-Thierry, Franța – d. 13 aprilie 1695, Paris) a fost un poet, dramaturg și prozator francez. A rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale.

Jean de La Fontaine a fost membru al Academiei Franceze. Citește mai mult…

Taina femeilor

Secretul e-o povară cum alta-n lume nu-i;
Nu ține multă vreme în mâna femeiască.
(Deși-n privința-aceasta cunosc bărbați destui
Ce-ar trebui muieri să se numească.)

Un soț voind să-și pună nevasta la-ncercare,
Pe când dormeau alături, din somn s-a deșteptat
Și-a început deodată să strige-n gura mare:
– Vai! Nu mai pot! Cum sufăr! Ia uite… Am ouat…
– Cum? Ai ouat? – Privește ce ou frumos făcui!
Dar tu să taci din gură, nu spune nimănui,
Că e de-ajuns să afle o vecină,
Și-mi iese-n lume vorba că-s găină!
Femeia, cum era puțin netoată,
A ascultat povestea cu ouatul,
Nepriceputa, și-a crezut bărbatul,
Jurându-se o vorbă să nu scoată!
Dar ce a jurat si ce-a făgăduit,
Cu noaptea deodată s-a topit;
Iar dumneaei, cu vestea caldă-n gușă,
Fugi în zori de zi la o mătușă,
Să-i povestească cele întâmplate:
– Bărbatul meu, azi-noapte, pe când stătea în pat,
Să vezi ce minune mare, mătușă… A ouat!
Dar nu mai spune taina la alții, că mă bate…
– Glumești, se vede; nu știi cu cine ai a face!
O vorbă n-am să suflu, drăguțo, fii pe pace.
Femeia cu bărbatul-găină a plecat;
Porni și vecina, să ducă vestea-n sat.
Și dacă omul nostru s-a apucat să ouă,
De ce să facă unul, și nu două?
La rândul ei, o alta cumătră a mai pus
Și de la ea un ou în plus!
Și uite așa, trecând din gură-n gură,
Fu pretutindeni taina cunoscută,
Iar ouăle, până spre seară, se făcură
Mai bine de o sută!

La Fontaine

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!