Duminică, 15 decembrie, va avea loc în Sala Consiliului Primăriei din Sommacampagna, cea de-a 24-a ceremonie de comemorare a dezastrului aerian petrecut la Poiane di Sommacampagna (Verona), în care 41 de pasageri și opt membri ai echipajului și-au pierdut viața. După ceremonie, la Biserica Parohială „dell’Immacolata e di S. Andrea Apostolo”, va avea loc o slujbă religioasă dedicată victimelor dezastrului aerian, anunță veronasettegiorni.it.
La 13 decembrie 1995, în jurul orei 19:58, aeronava companiei „Banat Air”, care efectua cursa Verona-Bucuresti, via Timișoara, s-a prăbușit la scurt timp după ce a decolat. La bordul aeronavei se aflau 49 de persoane, dintre care 35 de italieni, un iugoslav și 14 români, inclusiv cei opt membri ai echipajului.
Avionul, un Antonov 24, aparținea companiei Romavia și efectua o cursă charter București-Verona, organizată de firma timișoreană „Banat Air”. Aeronava era fabricată în 1967 și a intrat în picaj la câteva minute de la decolare, zdrobindu-se literalmente la impactul cu solul. În urma incendiului, care s-a declanșat instantaneu, trupurile pasagerilor și ale membrilor echipajului au fost carbonizate.
În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că principala cauză a dezastrului a fost neglijența și erorile din partea piloților și a personalului de la sol.
În seara respectivă, pe aeroportul Catullo din Verona ningea abundent, iar temperatura atmosferică scăzută a făcut să se formeze un strat compact de gheață pe aripile avionului. În ciuda acestui fapt, cei doi piloți au refuzat să efectueze degivrarea, adică înlăturarea stratului de gheață sau de chiciură format pe suprafețele care vin în contact cu aerul umed și rece. Alegerea a fost probabil dictată de dorința de a nu cheltui cele 250.000 de lire care constituiau la vremea respectivă tariful pentru această operațiune, a scris presa italiană.
Tot surse italiene afirmă că era de fapt o practică obișnuită pentru companiile din Europa de Est să adopte astfel de strategii economice. În plus, cei doi piloți au fost convinși probabil că din punct de vedere tehnic avionul AN-24, dotat cu aripi mari, va face față stratului fin de gheață care se depusese. Nu au luat în considerare că stratul de gheață implica o creștere a greutății aeronavei și tocmai asupra greutății s-a concentrat atenția anchetatorilor.
Avionul avea toate scaunele ocupate fiind complet încărcat cu pasageri și combustibil, dar și cu valize peste limita normală admisă. Greutatea totală era de: pasager + un bagaj declarat de până la 70 kilograme (când în mod normal ambele, pasager + bagaj, nu ar fi trebuit să depășească în total 90 de kilograme). Surplusul de greutate a fost estimat la aproximativ 2.000 kg. Ținând cont de acest lucru, avionul românesc nu ar fi trebuit să decoleze.
Decolare a fost posibilă după o lungă listă de neglijențe și omisiuni din partea personalului de la sol, care, dacă ar fi acordat mai multă atenție, ar fi putut preveni dezastrul.
Șapte persoane au fost acuzate și judecate pentru neglijență în serviciu: Francesco Canfarelli (42 de ani), comandantul aeroportului veronez, Renato Rossato (45 de ani), Claudio Lopez (67 de ani) și Eldipio D’Albare (59 de ani), funcționari la Civilavia, Antonio Realdi (50 de ani) și Davide Albieri (20 de ani), angajați ai societății de servicii aeroportuare, și Nicolae Dan (29 de ani), reprezentantul companiei Banat Air la Verona.
În accident și-au pierdut viața cetățenii români: Aurica Bagnara, 37 de ani, Panainte Bogatu, 24 ani, Cristina Monica Cucu, 24 ani, Mircea Dulfu, 43 ani, Gabriela Ghiran, 28 ani, Paula Claudia Indricau, 25 ani, precum și membrii echipajului: Ivan Mircea, pilot,
Ivan Marin, pilot, Cornel Vlagea, Corina Chelu, Alexandru Socol, Gheorghe Popescu, Viorel Ilie, Anesia Gliga.
Anul 1995 a fost pentru România unul deosebit de dificil din punct de vedere al incidentelor aviatice, acest an fiind singurul în care două aeronave românești s-au prăbușit provocând victime. Pe 31 martie 1995, 60 de persoane au murit, dintre care nouă români, după ce cursa Tarom 371 s-a prăbuşit în dreptul localităţii Baloteşti. Este până acum cea mai mare catastrofă aviatică din România.
Nici înainte de anul 1995, nici după acest an, companiile de zbor românești nu au avut evenimente care să determine statistici negative din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești.
Valeriu Lupu, membru PMP, fost director al companiei „Banat Air” până în 1995, a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor în guvernul lui Ludovic Orban.
