Departamentul de Informatică și Robotică al Universității din Genova, în colaborare cu o echipă de la Universitatea din Bedfordshire, Marea Britanie și câțiva experți în psihologie și sănătate publică de la Advinia HealthCare au efectuat primele teste cu oameni pentru a înțelege impactul pe care îl poate avea un robot dotat de inteligență artificială care a fost creat pentru a îngriji bătrânii și pacienții. Unele teste au fost efectuate în Marea Britanie cu ajutorul a 30 de pensionari, jumătate dintre ei britanici și cealaltă jumătate indieni rezidenți în această țară, iar altele în Japonia unde trei japonezi internați într-un azil de bătrâni au participat la teste, scopul fiind acela de a vedea cum se adaptează robotul la identitatea culturală a fiecărei persoane asistate.
„Robotul-badantă” există deja de ceva timp în comerț, se numește Pepper și costă circa 15.000 de euro. Dar, momentan, este vorba de un simplu computer în formă de robot umanoid care are funcții limitate de interacțiune cu bătrânii asistați și este telecomandat de la distanță. Un astfel de robot a fost donat recent, de exemplu, spitalului Santa Caterina Novella din localitatea italiană Galatina, provincia Lecce, și este folosit de personalul medical pentru a monitoriza și a comunica de la distanță cu pacienții internați acolo, cu scopul de a-i expune cât mai puțin riscului infectării cu noul coronavirus. Pepper, care este controlat cu ajutorul unei tablete iPad, este condus de la distanță până la patul pacientului și înregistrează datele de pe dispozitivele medicale sau monitorizează și permite comunicarea între medic și pacienți.
„Pepper este un punct de pornire și reprezintă o aparatură de avangardă care demonstrează bunătatea multor cetățeni și asociații care au dorit să contribuie, în mod generos, la achiziția lui”, a declarat conducerea spitalului.
Și tocmai pentru că robotul-badantă Pepper este un punct foarte bun de plecare, un grup de cercetători italieni de la Universitatea din Genova au decis să creeze o inteligență artificială pe care să o implementeze în acest robot și care să fie capabilă de efectuarea mai multor operațiuni complexe, la fel ca o îngrijitoare adevărată. Pentru început, însă, cercetătorii s-au limitat la introducerea unei funcționalități care permite robotului să vorbească și să interacționeze cu bătrânii în funcție de identitatea culturală a acestora.
„Proiectul (denumit de cercetători „Caresses”- n.r.) a început în 2017 și avea ca scop crearea unor roboți de asistență dotați cu inteligență artificială care să fie competenți din punct de vedere cultural. Așa cum au demonstrat deja numeroase studii, a ține cont de nevoile și preferințele culturale ale persoanelor mărește șansa de reușită a practicilor de asistență”, a explicat Antonio Sgorbissa, profesor de Robotică la Universitatea din Genova.
Ce face acest robot dotat de inteligență artificială, așadar? Conform celor relatate de profesorul Sgorbissa, robotul vorbește cu bătrânii, le amintește când trebuie să ia pastilele și, în caz de nevoie, îi pune în contact cu personalul medical sau cu membrii familiei.
„Dacă vrem să mai adăugăm și alte funcționalități, trebuie să efectuăm cercetări ulterioare”, a mai adăugat șeful proiectul Caresses.
Între timp, cercetătorii au efectuat primele teste pentru a vedea impactul implementării inteligenței artificiale în robotul Pepper, iar rezultatele au fost satisfăcătoare. Testele au durat două săptămâni, iar robotul a interacționat cu aceștia timp de 18 ore – împărțite în 6 sesiuni de câte trei ore fiecare. Totodată, bătrânii au fost împărțiți în două grupuri: unul asistat de robot, celălalt asistat de oameni. Grupul care primea asistență de la robot a fost, de asemenea, împărțit în alte două grupuri: unul care era asistat de robotul cu inteligență artificială, capabil să facă diferența între identitatea culturală a fiecărui pensionar, și un alt grup care era asistat de un robot normal.
La finalul testelor, cercetătorii au completat, cu ajutorul bătrânilor asistați, niște formulare menite să măsoare sănătatea fizică și mentală a acestora din urmă, în urma interacțiunii sau lipsei de interacțiune cu robotul. Rezultatele au scos la iveală astfel că pensionarii din grupul cu robot, în special cei asistați de robotul dotat cu inteligență artificială, au experimentat o îmbunătățire în ceea ce privește sănătatea mentală, în timp ce grupul fără robot a resimțit o scădere din același punct de vedere.
Cercetătorii au mai observat, de asemenea, și o ușoară diminuare a sentimentului de „singurătate” la participanții asistați de robot, iar grupul fără robot a experimentat o creștere a acestui sentiment. În plus, a fost notată și o îmbunătățire în bunăstarea emoțională a bătrânilor asistați de robotul capabil să îi îngrijească în funcție de identitatea culturală.
Pensionarii au dat dovadă, de asemenea, de o percepție pozitivă față de robot, mai spun cercetătorii, care acum se pregătesc pentru teste și în Europa, în special în Italia.
