Rușii lipoveni din Torino au avut parte de un sfârșit de săptămână cu o importantă încărcătură sufletească, emoții și semnificații istorice, toate prilejuite de proiecția documentarului „Filipovenii și cazacii lui Nekrasov”, o scurtă istorie a rușilor lipoveni din România.
Pe data de 8 aprilie 2022, la sediul Centrului Cultural Cascina Roccafranca din Torino, Asociația Rușilor Lipoveni din Torino Raduga, cu sprijinul Federației Asociațiilor românești și moldovenești din Piemont, a organizat proiecția documentarului biografic și antropo-morfic „Filipovenii și cazacii lui Nekrasov” în regia Anei Preda.
Filmul, o co-producție TVR și Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 – prezintă o scurtă istorie a rușilor lipoveni din România, o istorie ce începe în anul 1654, atunci când în sânul Bisericii Ortodoxe rusești a avut loc Marea Schismă susținută de Patriarhul Nikon cu sprijinul Țarului Alexei Mihailovici Romanov.
În prezența extraordinară a regizoarei documentarului, publicul format din aproximativ 60 de persoane – ruși lipoveni, români și italieni deopotrivă – a asistat la o importantă lecție de istorie, însoțită de o călătorie emoționantă în căutarea propriilor rădăcini, acele rădăcini care nu se văd de cele mai multe ori, dar se simt și se iubesc.
Prin ochii și glasul regizoarei Ana Preda, publicul a avut ocazia să parcurgă peisaje și pământuri locuite de ruși lipoveni, între prezent și trecut, capturând emoții, bucurii și tristeți, frumuseți naturale, dar și tradiții, obiceiuri, mentalități, religie și mituri ai unei Românii inedite și necunoscute.
În acord cu organizatorii și a regizoarei Ana Preda, evenimentul a dorit să fie un tribut adus marelui Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial și european la caiac – canoe, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice, o legendă de neegalat pe care România a oferit-o în dar omenirii și fără a cărui sprijin realizarea acestui documentar nu ar fi fost posibilă.
Astfel, proiecția documentarului a fost precedată și încheiată cu un videoclip realizat de trupa Subcarpați și corul de femei Rusalka din Mila 23, satul de origine al marelui sportiv, un videoclip ce surprinde imagini din Delta Dunării de o frumusețe răpitoare.
Documentarul „Filipovenii și cazacii lui Nekrasov” se deschide chiar cu vorbele regizoarei Ana Preda: „Locul nașterii și al creșterii noastre cu toate sunetele și mirosurile casei părintești, a locului în care am răsărit pe lume, jocurile copilăriei, vocea mamei, a bunicii, trăirile care ne-au umplut sufletul în primii ani ai vieții își pun amprenta asupra devenirii noastre. Sosește timpul când vom căuta către rădăcinile noastre, pentru a ne înțelege esența, pentru a ne da răspunsuri frământărilor «Cine sunt eu?», «De ce sunt eu așa cum sunt de când sunt?»”
Pe durata celor 98 de minute, publicul a avut ocazia să asiste și la o întâlnire emoționantă dintre Ivan Patzaichin și actorul Vlad Ivanov, două mari legende de neegalat pe care România le-a dat omenirii, ambii cu origini rusești, primul fiind lipovean din Delta Dunării, al doilea fiind originar din Botoșani, acolo unde trăiește o importantă comunitate de ruși lipoveni.
După proiecție – urmărită cu o liniște și atenție impresionante – a urmat o discuție liberă între regizoare, organizatori și public, fiind împărtășite emoții, păreri, amintiri, descoperi și obiective ale unei comunități ce se află într-o continuă transformare. În timp ce rușii lipoveni prezenți în sală reușit să adauge încă o piesă la puzzle-ul istoriei lor, românii și italienii au reușit să cunoască o altă latură a comunității românești – pentru că, da, rușii lipoveni sunt cetățeni români – fiind profund impresionați de măreția și frumusețea locurilor locuite de rușii lipoveni din România.
Câteva dintre subiectele abordate au fost legate de importanța afirmării, păstrării și perpetuării valorilor identitare și spirituale ce definesc comunitatea rușilor lipoveni de secole, mai ales în ceea ce privește tânăra generație care se îndepărtează din ce în ce mai mult de aceste valori. Tocmai de aceea capătă o deosebită importanță cunoașterea, afirmarea, transmiterea, culegerea și redarea istoriei și originilor propriilor strămoși, certificând, astfel, propria identitate etnică, lingvistică, istorică, spirituală și culturală.
În contextul actual, când în România are loc în acest moment Recensământul Populației și al Locuințelor, exprimarea și afirmarea propriei identități etnice devine de vitală importantă pentru păstrarea și transmiterea valorilor pentru generațiile următoare. Astăzi, mai mult decât oricând, oamenii au nevoie de rădăcini puternice pentru a crea punți de legătură între ce a fost, ce este și ce va să fie.
Natalia Dănilă Popescu – Președinte Asociația RADUGA
