Repatrierea românilor decedați în străinătate este un subiect discutat de noi deseori cu autoritățile din România care după zeci de ani de migrație românească nu au găsit încă o soluție la această situație. Mulți compatrioți plecați peste hotare în momentul în care cineva drag lasă această lume se regăsesc într-o situație financiară precară care nu le permite să susțină cheltuielile necesare repatrierii corpului neînsuflețit.
Pentru că moartea nu se uită dacă ai buzunarele pline, ea lovește uneori în cele mai neașteptate momente, când miile de euro necesare repatrierii corpului celui drag lipsesc cu desăvârșire. Nimeni, nicio instituție din țară nu ajută aceste persoane care nu-și permit în momentul respectiv să susțină cheltuielile necesare transportului, destul de scump pentru buzunarele multora dintre noi. Așa cum este și cazul rudelor Elenei Botez, decedată în aceste zile la Salerno, în Italia.
Elena avea 56 de ani și de aproximativ 12 lucra în Italia ca îngrijitoare de bătrâni. A prins Revoluția de la ’89 când era o tânără cu multe visuri de îndeplinit și cu speranță într-un viitor mai bun. După cum știm istoria avea să o dezamăgească pe Elena și să-i spulbere visurile, așa cum s-a întâmplat cu multe milioane de români care și-au lăsat țara și au migrat unde au văzut cu ochii în căutarea nu a luxului, ci a unei bucăți de pâine câștigate cinstit. Pâine udată cu lacrimi și sacrificii, iar Elena, în cei 12 ani de când lucra departe de casă, cunoștea foarte bine durerea depărtării și dezrădăcinării de pământul natal. Pământ în care copiii ei doresc să o înmormânteze acum, după ce femeia a stat zece zile în comă la un spital din Salerno.
„A căzut și și-a pierdut cunoștința în stația în care aștepta autobuzul pentru a se întoarce acasă după multe ore de muncă”, ne-a povestit Gabriel, fiul său.
Elena îngrijea bătrâni, o muncă nu tocmai ușoară care presupune multă responsabilitate, răbdare, calm și autocontrol, calități pe care românca noastră le avea din plin, era iubită și respectată de toți cei din jur. Dar acolo, pe asfaltul rece al stației de autobuz, creierul ei a cedat, un anevrism cerebral a pus stăpânire pe toată ființa sa și Elena a zăcut în spital zece zile fără să mai știe ce se petrece în jurul său. Până vineri, 27 decembrie, când la ortodocși se sărbătorea a treia zi de Crăciun și Elena a decis că e timpul să plece din această lume. „Drum lin sper cer suflet blând și cald și să ne veghezi de sus!”, a scris o prietenă un mesaj dedicat Elenei pe pagina sa de Facebook.
A murit departe de Piatra Neamț, locul nașterii sale și unde visa să se întoarcă mai devreme sau mai târziu. Nu a mai apucat să facă drumul de întoarcere pe picioarele sale, iar acum ceea ce se mai poate face pentru ea este să fie dusă și înmormântată creștinește în pământul strămoșesc. Lucru pe care rudele au intenția să îl ducă la îndeplinire doar că împotriva lor stă tocmai situația financiară precară de care scriam la început. Așa cum se întâmplă deseori în familiile celor plecați, moartea Elenei i-a surprins din toate punctele de vedere pe cei dragi, inclusiv cel al banilor care nu le sunt suficienți pentru transportul în România și ceremoniile religioase de înmormântare care vor avea loc. De aceea, familia face un apel la toți cei care înțeleg cu ce se confruntă acum rudele Elenei, să doneze pentru ca aceasta să ajungă înapoi, acasă.
Se poate dona pe cardul Postepay înregistrat cu numele: Macovei Silvia Alina.
- Număr card Postepay Evolution: 5333 1710 4555 6814;
- Cod fiscal: MCVSVL78P55Z129H.
