„Soțul meu și cu mine suntem căsătoriți de 19 ani și nu dormim niciodată împreună.”
Incredibila afirmație îi aparține Patriciei Garrison, o fostă expertă în comunicare, care acum este scriitoare și pensionară. Ea și soțul ei locuiesc în localitatea Lewes, statul Delaware din SUA.
„Înțeleg îndoiala voastră. Patul conjugal este profund înrădăcinat în cultură și un simbol al unei relații sănătoase.
Să dormi separat și chiar să ai camere separate, dacă ai spațiu, este clar un semn că relația este instabilă sau, în cel mai bun caz, ați avut o ceartă aprinsă, iar unul dintre voi alege – sau i se spune – să doarmă pe canapea, nu?”, precizează autoarea într-un articol scris pentru HuffPost.
Patricia este foarte documentată însă și ține să ne informeze că a existat o vreme când dormitul în paturi separate era la modă.
În perioada 1900-1950, paturile gemene erau considerate mai sănătoase și mai moderne. Evitai respirația plină de microbi a partenerului de pat, păstrând totodată o parte din independența ta.
Până în anii 1960, această idee a fost abandonată complet. Dormitul împreună a devenit normă și un semn al stabilității conjugale – cel puțin pentru clasa de mijloc.
Clasele superioare au ignorat în mare parte aceste norme culturale. Serialul britanic „The Crown” a arătat că Regina Elisabeta și Prințul Philip dormeau în camere separate, iar Regele Charles și Regina Camilla continuă tradiția regală.
Motivele pe care le dau sunt simple: e practic, dacă vrei să dormi bine, iar când unul dintre parteneri vrea relații intime, asta se poate rezolva cu o întâlnire în aceeași cameră.
„Pentru mine, care aparțin clasei de mijloc, dormitul separat a fost o chestiune de supraviețuire.
Înainte de a ne căsători, am încercat să dorm noaptea în același pat în care făceam dragoste – de obicei al meu.
Am trecut prin majoritatea acelor nopți fără a fi nevoită să mă mut pe canapea, dar chiar și așa, am considerat întreaga experiență stresantă”, își amintește Patricia.
„Nu era doar sforăitul – puternic și răsunător, care mă trezea din somnul meu liniștit – ci chiar prezența cuiva dormind lângă mine. Aveam senzația că îmi este luat ceva, ceva ce nu doream să pierd”, mai spune femeia americancă.
Patricia și soțul ei s-au cunoscut când aveau amândoi în jur de 40 de ani și fiecare dintre ei trecuse deja printr-o căsnicie eșuată.
„În urma acestor relații nefericite, ne-am întrebat dacă vom avea suficientă încredere pentru a ne deschide inimile din nou și am fost surprinși și recunoscători că ne îndrăgosteam atât de profund.
Momentele petrecute împreună erau relaxante, conversațiile deschise. L-am cunoscut emoțional rănit și, când mă strângea în brațe, mă simțeam acceptată și în siguranță.
Cu excepția momentului în care voiam să dorm”, subliniază Patricia.
Zgomotul, mișcările și agitația, furatul cearșafului, programul diferit pentru baie, care s-a agravat odată cu trecerea timpului, nu-i permiteau femeii să se relaxeze suficient pentru a adormi, iar când reușea, era un somn de scurtă durată.
Patricia a încercat diferite metode pentru a avea parte de un somn cât de cât decent, până să decidă să doarmă în paturi separate.
Printre altele, ea a încercat să adoarmă înaintea soțului ei, a luat somnifere, a practicat meditația, dar fără succes.
„Nimic nu a fost eficient împotriva sforăitului, iar medicamentele m-au făcut doar să mă simt amețită. În ziua în care aproape am adormit la volan și am ratat la limită un copac, am știut că era timpul pentru o discuție.
Eram obosită și disperată, așa că am fost directă. I-am spus că sforăie, tare și în fiecare noapte. Munca mea avea de suferit și deveneam rapid un pericol la volan.
Mă simțeam din ce în ce mai iritată zi de zi. I-am spus că am cercetat despre dispozitive dentare, benzi respiratorii și spray-uri pentru gât – oricum nu dormeam – deci puteam să încercăm să rezolvăm această problemă împreună?”, povestește femeia.
Inițial, soțul Patriciei a fost destul de defensiv: „Haide, nu poate fi așa de rău”, a spus el.
„Te voi înregistra, dacă ai nevoie de dovezi”, a replicat ea. Dar expresia gravă de pe fața ei și cearcănele negre de sub ochii ei arătau clar că acest lucru nu va fi necesar.
Cei doi soți au încercat astfel mai multe metode, dar nimic nu a funcționat și costurile deveneau tot mai mari pentru a rezolva problema sforăitului.
„Am înțeles. Știam că există o șansă să rămânem cu problema, indiferent de ce am face. Așa că am făcut ceva ce nu-mi imaginam vreodată că aș face. I-am sugerat să dormim separat.
Știam că ne iubeam și ne respectam, iar aceasta nu era o chestiune legată de relația noastră. Însă mi-era teamă că dacă nu puteam dormi, relația noastră ar fi avut de suferit”, mai povestește Patricia.
Au decis astfel să încerce, timp de numai o săptămână, să doarmă separat, iar rezultatele au fost cu mult peste așteptări.
„Am fost surprinși să observăm cât de multă energie avem, cât de mult mai bine ne simțim și cât de mult mai productivi suntem. Și da, mai puțin iritați.
De asemenea, ne-am dat seama că, în loc să ne simțim mai distanțați, am devenit mai apropiați. Am petrecut mai mult timp împreună în timpul zilei și ne-am simțit mai conectați emoțional”, mai spune Patricia.
Pentru cei doi soți americani, acest aranjament funcționează de 19 ani, de când s-au căsătorit, fără un orar prestabilit sau reguli stricte.
Conform celor spuse de autoarea americancă, ei dorm împreună ocazional, în special atunci când sunt în vacanță sau dacă au un eveniment special. În rest, fiecare în camera sa.
„Știu că nu este pentru toată lumea și înțeleg de ce, dar pentru noi, funcționează. Sunt mulțumită că am luat această decizie și recunoscătoare că soțul meu a fost deschis la propunerea mea.
Știu că nu toate relațiile ar fi putut rezista unei astfel de decizii, dar pentru noi, a fost alegerea potrivită”, a conchis Patricia.
