Foarte mulţi români au ales în ultimele două decenii să emigreze peste hotare, pentru un trai mai bun. Una dintre ţările în care aceştia s-au integrat destul de repede şi au reuşit să îşi găsească un loc de muncă este Italia. Însă, odată cu trecerea timpului, această decizie a emigrării scoate la iveală un cost mult prea mare pentru mulţi, scrie Gândul într-o campanie intitulată #roMânia SINDROMUL ITALIA.
„Îmbunătăţirea situaţiei financiare produce iniţial o stare de optimism şi de mulţumire a întregii familii, însă, după câţiva ani, relaţiile familiale au de suferit, în special din cauza separării îndelungate a mamelor de copii”, a precizat prof.dr.Roxana Chiriţă, director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Psihiatrii ieşeni afirmă că „Sindromul Italia” nu este unul depresiv, ci reprezintă un fenomen medico-social ce include pacientul cu tulburări psihice şi familia acestuia rămasă în România.
„Schimbarea mediului de viaţă are un impact negativ asupra persoanelor fragile emoţional”
„Dialogul într-o altă limbă, cultura diferită, persoanele necunoscute, toate acestea potenţează declinul psihic al persoanei expuse. În plus, lipsa unui contract de muncă, culminată cu lipsa asigurării medicale şi a unui medic de familie, produce adesea o neîncredere cu urmări nefaste”, apreciază dr.Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Potrivit acestuia, multe dintre persoanele care sunt angajate în străinătate, în special pe posturi de îngrijitoare pentru persoane vârstnice, acceptă condiţii improprii, fiind dispuse să lucreze în lipsa actelor, fără a avea o fişă a postului, un contract de muncă înregistrat şi chiar fără a li se respecta intimitatea cazării. Aceste persoane sunt nevoite să locuiască împreună cu familia angajatoare, fără a dispune de o cameră proprie, îşi petrec majoritatea orelor dintr-o zi în compania acestor persoane, neavând pauze şi niciun program permisiv vieţii personale.
Drame care ies la iveală în fiecare an la Institutul de Psihiatrie ieşean
Sute de femei care se întorc de la muncă, din străinătate, ajung la „Socola” şi povestesc specialiştilor prin ce au fost nevoite să treacă.
„Am plecat în urmă cu peste zece ani în Italia, ca să-mi pot ajuta copiii să studieze. Am lucrat la o familie, dar era foarte rea. Nu dormeam zi şi noapte. Era foarte greu de lucrat acolo. Îmi aruncau lucrurile prin bucătărie, pe jos, îmi murdăreau baia… La un moment dat, fiul familiei la care lucram a vrut să-mi pună mâna în gât. Am plecat pentru că nu mai puteam suporta!”, a povestit una dintre paciente.
„Bătrâna mă trezea noaptea ca să mă uit cu ea pe geam”
„Badantele” sunt româncele care îngrijesc bătrâni şi care, pentru salarii cuprinse între 600 şi 1.200 de euro/lună, ajung să trăiască drame pe care le plătesc cu sănătatea. Una dintre aceste femei este și Roxana (57 de ani), care a lucrat ca „badantă” în oraşul Siena din Italia: „Bătrâna mă trezea noaptea ca să mă uit cu ea pe geam. Să vedem cine trece pe stradă. Nu aveam voie să-mi încarc telefonul în casă pentru că… se consuma curent!”.
Elena, care spune că lună de lună, îşi făcea bagajele să plece acasă din Torino, unde avea grijă de o bătrână
Şi de fiecare dată, Elena se gândea că este capul familiei, că are grijă de fiica şi de mama sa şi că un drum spre casă ar însemna dezastrul pentru ţoţi.
„La parter, eram eu cu cuscrele, mama lui şi mama ei, tinerii stăteau sus. Mama lui era bolnavă, trebuia să o supraveghez tot timpul. Dormeam 4 ore din 24. Am rezistat trei ani şi jumătate. Ieşeam pe după casă şi îmi venea să urlu ca lupul! De câte ori venea sfârşitul lunii, spuneam că îmi fac valiza că nu mai pot. Gandindu-mă la datorii, strâgeam din dinţi şi spuneam ”Doamne, dă-mi putere să mai rezist o lună”. Camera nu avea geam, era săpată în deal, era igrasie, acolo m-am îmbolnăvit”.
Şi tot acolo, încercând să o prindă pe femeia în vârstă, care se împiedicase, a căzut atât de rău încât şi-a fracturat două inele de la coloana vertebrală. A ajuns în cele din urmă în România mai bolnavă decât plecase şi cu probleme mult mai mari. Elena recunoaşte că se află pentru a 10-a oară la Socola. „Când spuneam că nu mai sunt eu şi o luam pe un drum, mergeam la psihiatrie. Azi, cu ajutorul medicilor care m-au tratat, sunt conştientă. Îi mulţumesc medicului că uneori mai zâmbesc”, a mai spus femeia.
VIDEO aici.
Simptomele depresive
Doctorii au precizat că cele mai multe persoane cu ”Sindromul Italia” tratate la Institutul de Psihiatrie ”Socola” Iaşi acuzau în special stări de depresie, însă este într-o creştere continuă numărul celor care se prezintă la medic cu psihoze – idei delirante de urmărire şi prejudiciu, de persecuţie sau halucinaţii auditive complexe ori halucinaţii vizuale.
Apar dureri de spate, de membre, tulburări gastrointestinale şi de somn sau modificări de apetit.
De asemenea, femeile se simt foarte obosite şi li se pare imposibil să ducă la capăt chiar şi cea mai banală activitate. Ajung să vorbească despre lipsa oricăror emoţii, despre o „goliciune” interioară şi despre senzaţia unei apăsări permanente în piept.
Sursa: Gândul.info
