Șoferi români din Italia la datorie în zilele epidemiei de coronavirus: Noi nu ne oprim, oamenilor nu le va lipsi nimic!

Italia e în genunchi și alături de întreaga Europă luptă în aceste zile împotriva unui inamic despre care nu se știe mare lucru. Invizibil și contagios, poate fi întâlnit la tot pasul, de aceea milioane de italieni sunt în izolare obligatorie la domiciliu din cauza epidemiei de coronavirus.

Afară totul s-a oprit, doar farmaciile, magazinele alimentare și cele cu produse de strictă necesitate mai sunt deschise. În spitale cadrele sanitare fac imposibilul, sistemul a intrat deja în colaps, dar nu numai medicii sunt la datorie, ci și pompierii, forțele de ordine, personalul care lucrează în supermarket-uri și șoferii de camioane care transportă mărfuri pe tot teritoriul Italiei. Toți riscându-și sănătatea lor și a familiilor, astfel încât noi, cei din case, să nu ducem lipsă de nimic.

În Italia lucrează sute, sau poate chiar mii de șoferi români pe camioanele care transportă marfă pe teritoriul acestei țări și în afara ei. Oameni stabiliți în peninsulă de mulți ani, cu familii care îi așteaptă acasă la sfârșitul cursei și cu destoinicia pe care mulți dintre conaționalii noștri o demonstrează peste tot în lume. Am vorbit cu unii dintre ei pentru a afla cum le este ziua de lucru și cum se protejează împotriva coronavirusului.

Daniel Ostafi are 44 de ani și locuiește într-o localitate din apropierea Romei

Este în Italia de 17 ani, căsătorit și tatăl unui minunat băiețel de câțiva anișori. Lucrează la firma de transport Mag-Di din Frascati și în aceste zile străbate Italia la volanul camionului său. „Lucrăm în general câte 15 ore pe zi, depinde de cursă. Nu avem un program bine stabilit, depinde cum reușim să descărcăm marfa și în medie se fac circa 700 de km pe zi. Eu personal fac curse pe teritoriul Italiei, am ajuns la toate granițele ei.”

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Se transportă tot felul de produse, doar cantitatea a suferit modificări: „Marfa este variată, dar în aceste zile transportăm cantități mult mai mici ca înainte”, ne-a mărturisit Daniel.

Harnici, responsabili, dar asta nu-i face din păcate imuni la infecția cu noul tip de coronavirus: „Nu, nu am frică de coronavirus”, ne-a spus Daniel Ostafi, „ci de următoarea criză economică! Și bineînțeles mă tem pentru viața părinților mei, ambii cu afecțiuni pulmonare.”

Mesajul lui pentru românii din Italia este unul care ne asigură că: „Nu vor lipsi bunurile de primă necesitate atât timp cât noi transportăm, nu ne oprim. Stați în casă, așa rupem lanțul transmiterii de Covid-19, respectați sfaturile instituțiilor, numai împreună vom trecem peste această perioadă grea pentru noi toți.”

Vasile Mihali era la volan când am luat legătura cu el, se îndrepta cu marfă spre Cuneo, în nordul Italiei

„În urmă cu două săptămâni aici, la firma unde descarc astăzi, precum și în majoritatea locurilor pe unde am mai fost, angajații erau relaxați, mai nimeni nu era speriat de coronavirus și nu se respectau regulile. Acum se respectă cu strictețe și nu cred că numai din cauza fricii pentru sănătate, ci cred că le este teamă să nu se înregistreze vreun caz pozitiv și să le închidă activitatea pe perioada asta. Vorbim de firme ce functionează non-stop, 365 de zile pe an, pentru că de mâncare este nevoie tot timpul anului, și pentru oameni, dar și pentru animale”, ne-a destăinuit șoferul român.

Vasile Mihali este din Modena, căsătorit și tatăl unei fetițe de care este foarte mândru: „Noi suntem bine, un pic mai greu cu munca pentru că nu avem cu cine lăsa fetița, dar asta nu e o problemă gravă în comparație cu ce se întâmplă în lume.”

Ionuț Chiriloaei are în Italia, la Treviso, doi copii mici și o soție frumoasă, dar este nevoit datorită meseriei să lipsească foarte mult timp de lângă ei

Ionuț lucrează la „Simonato Transporti srl” și face curse lungi, în toată Europa. Are 32 de ani și în Italia a venit în urmă cu 12. Despre cum lucrează în aceste zile ne-a mărturisit:

- Continuarea după publicitate -

„În general avem curse pe o distanță cam de 2.800 – 3.700 de km, plecăm de obicei duminica și ne întoarcem la garaj vineri, depinde în ce zonă mergem cu marfă și cum reușim să descărcăm”, ne-a spus tânărul șofer român care și-a exprimat și îngrijorarea privind riscurile la care se expune în această perioadă: „noi, șoferii, suntem expuși la foarte multe riscuri, iar acum putem fi foarte ușor contaminați cu acest virus, încercăm să ne protejăm cât putem mai bine.”

Adrian Păunescu are 44 ani și lucrează la GEV srl din Parma, departe de soția și copiii care îi sunt acasă, în România

„Acum încarc produse alimentare și plec imediat în cursă”, ne-a spus Adi care ne-a mărturisit că părinții l-au botezat după numele marelui nostru poet. În firma de transport GEV din Parma lucrează în jur de 160 de șoferi români, iar Adrian Păunescu, cel cu care am vorbit noi, este și lider sindical: „Tocmai am ieșit dintr-o ședință, ne-au dat anumite explicații despre cum să ne protejăm și ne-au asigurat că vom dispune de dezinfectanți pentru cabine. Am primit două măști de protecție de la începutul epidemiei de coronavirus în Italia, sigur că ne este frică de contaminare, dar nu avem ce face, trebuie să lucrăm.”

Tudor Crișan are o poveste mai deosebită, a fost șofer de camion o perioadă de 21 de ani, dar o infecție cu stafilococul aureus MRSA l-a pus într-un scaun cu rotile

Tudor este însă un optimist, un luptător și acum lucrează la aceeași firmă de transport din Parma, GEV srl: „Sunt nevoit să mă mulțumesc cu un loc de muncă la un birou, de unde gestionez latura tehnică legată de buna funcționare și siguranța camioanelor noastre în trafic. Șoferii de la firma noastră pot lua legătura cu mine la orice oră în cazul în care au probleme de natură tehnică, pentru că ei sunt 24/24 în trafic. Nu se plâng, sunt o specie de războinici căliți în focul luptelor. Când alții se pregătesc să se bage sub plapumă ei pleacă la drum indiferent de anotimp, de condiții atmosferice, noapte, zi, ploaie, ceață, zăpadă, nimic nu-i sperie! Datorită lor avem pe rafturile magazinelor tot ceea ce avem nevoie.

Alături de medici și personalul din spitale, șoferii sunt cei care pun umărul ca viața din aceste zile să pară una normală. În acestă perioadă este nevoie de noi toți, din sectorul transporturilor, nu avem timp să ne plângem și nici timp să ne temem. Încercăm să ne protejăm cu măști și mănuși, să menținem distanța de siguranță, dar nu ne putem, nu avem voie să ne oprim!”