Șoferul decedat în Ungaria, după ce două microbuze cu numere de înmatriculare românești s-au ciocnit frontal într-un accident grav la periferia orașului Báránd, vineri dimineața, 23 februarie, se numea Viorel Dăscălescu, era căsătorit și tată a două fetițe mici.
Accidentul a avut loc în jurul orei 06:15 dimineața, aproape de vama Borș, între două microbuze românești care transportau oameni și pachete spre și dinspre Italia.
Conform presei ungare, într-un microbuz călătoreau trei oameni și în celălat șapte.
Două persoane au fost transportate la spital cu răni grave, iar restul au primit îngrijiri pentru leziuni ușoare. Starea lor a fost stabilizată la fața locului.
Un elicopter ambulanță a fost solicitat pentru a transporta una dintre victimele grav rănite.
Viorel Dăscălescu avea 48 de ani și se afla la volanul unuia dintre microbuze. El a decedat la locul tragediei
Originar din satul Oglinzi, comuna Răucești, județul Neamț, conaționalul nostru lasă în urmă o soție îndurerată și două fetițe.
Moartea lui a provocat o durere imensă nu numai în familia sa, ci și în rândul tuturor celor care l-au cunoscut.
Numeroase postări, comentarii și mesaje de condoleanțe au fost publicate pe rețelele de socializare.
Un coleg de-ai șoferului român a postat următorul mesaj:
„Viorel! Nu am puterea să accept că e adevărat! Nu vreau să accept că ți s-a întâmplat drept ție, tu acel OM BUN cu suflet mare! Tu erai acel coleg care săreai în ajutor de fiecare dată pentru colegii tăi care făceau aceeași meserie cu multe tăișuri usturătoare… Plecăm de acasă de lângă cei dragi și nu știm dacă ne mai întoarcem cu bine la ei. Ai plecat prea repede în ultima cursă pe sens unic, offf Doamne!”
Elena Tudosa, poetă româncă din județul Neamț, i-a dedicat o poezie deosebit de emoționantă, publicată pe profilul ei de Facebook:
„N-ai avut tu hâdă moarte,
Loc în altă poartă-a bate,
La vreo babă sau moșneag,
De-ai luat un tătic drag,
Lăsând doi copii pe lume
Orfani, să nu poată spune,
Nicicând, nimănui, vreodată,
Bucuroși cuvântul TATĂ.
Cât ai putut fi de-hapsână,
De-ai zdrobit rău o inimă,
Ce mai ieri era-mplinită,
Cu-o familie fericită,
Bucuroasă-n noua casă,
Împreună stând la masă,
Te-ai dus hâdo cu-a ta coasă,
Fără milă ai secerat,
Stâlpul casei l-ai luat,
Lacrimi șirag ai lăsat,
Să curgă neîncetat,
Peste-ai lor triști obrăjori,
Ce-or purta veșnicul dor,
Dor ce-alintu-și va afla,
Privind către cer o stea,
Ce mereu va lumina,
În noapte îi va veghea,
Să poată-n viață răzbate,
Cum vor putea mai departe!
Dumnezeu să te ierte și să te odihnească în pace dragul nostru Viorel Dăscălescu!
Destinul bastard ți-a curmat viața prea devreme la mai puțin de 48 de ani. Ai lăsat atâta durere în sufletul dragei tale soții și ale celor două micuțe fetițe, în sufletul părinților, rudelor apropiate, a tuturor celor ce te-au cunoscut. Veșnică să-ți fie pomenirea din neam în neam!”