La români tăierea porcului în gospodăria proprie reprezintă un motiv de mândrie și de bucurie semnalând și apropierea Crăciunului.
Alaiul sărbătorilor de iarnă, care se întinde pe parcursul a trei săptămâni, începe în 20 decembrie cu Sărbătoarea Ignatului, iar sacrificarea porcului de Crăciun este o dovadă a modului în care o practică păgână a ajuns să se asocieze cu o sărbătoare creștină.
Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului amintește de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. În credința vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinității întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească și Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții.
Pe parcursul sărbătorilor de iarnă românii fac un mare consum de carne și preparate din carne de porc, iar mulți dintre ei nu țin cont de riscurile asupra sănătății.
Consumarea părților pline de grăsime reprezintă un factor de risc pentru nivelul de colesterol ca urmare a conținutului bogat de grăsimi saturate.
Carnea de porc și infecția cu trichineloză:
Porcii au reputația de animale murdare fiind predispuși la infecții cauzate de paraziți – trichinela.
Trichinela este un vierme minuscul ce trăiește în mușchiul porcului și care poate provoca, la om, prin consumarea de carne de porc, o boală parazitară numită trichineloză.
Deși în ultimii 10 ani s-a observat o scădere a incidenței cazurilor de trichineloză, România ocupă locul 1 în rândul incidentelor înregistrate în țările UE, situație cauzată de lipsa de informare a populației și aplicarea măsurilor de prevenire și control.
Semne și simptome ale trichinelozei:
Majoritatea infecțiilor cu trichineloză sunt asimptomatice și nu prezintă complicații, în schimb, infecțiile grave pot reprezenta un pericol pentru sănătate.
Principalele simptome sunt:
- diaree, greață, dispnee – în primele zile de la infectare;
- dureri abdominale;
- dureri de cap, febră, tuse, lăcrimare, dureri musculare – în momentul în care viermii migrează în organism.
Cele mai grave complicații sunt reprezentate de pătrunderea viermilor în sistemul nervos central, unde, deși nu pot supraviețui, pot provoca deficite neurologice importante (ex: ataxia) sau chiar deces.
Pentru prevenirea infectării cu trichineloză se recomandă gătirea cărnii de porc la o temperatură de 76 grade Celsius (170 grade Fahrenheit); de asemenea, s-a dovedit că prin congelarea cărnii timp de de cel puțin 20 de zile, poate fi ucis parazitul.
Teniaza:
Porcul este purtător al unui număr variat de paraziți intestinali dintre care cei mai comuni sunt Taenia solium, o specie de viermi plați; prin servirea de carne insuficient preparată termic, acești paraziți se pot transfera și la om, provocând o boală parazitară denumită Teniaza.
Principalele simptome ale acestei boli sunt:
- dureri abdominale difuze (localizate în special în epigastru);
- lipsa apetitului alimentar și scăderea în greutate;
- migrena persistentă;
- greață, vărsături;
În cazuri grave, teniaza poate provoca ocluzie intestinală – când tenia este foarte lungă, crize convulsive – când larvele migrează în creier și multe alte complicații și probleme de sănătate.
Infestarea cu Taenia solium poate fi prevenită prin testarea sanitară a cărnii și pregătirea termică suficientă înainte de consumare.
Toţi medicii sunt de acord cu faptul că un consum exagerat de carne poate să aibă repercusiuni grave asupra sănătăţii.
Iată care sunt cele mai frecvente probleme cauzate de consumul excesiv de carne:
- are un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi colesterol;
- deoarece este consumată în special sub formă de mezeluri, carnea poate să crească riscul de obezitate şi boli de inimă;
- prezintă risc de contaminare cu paraziţi și germeni;
- excesul de carne roşie creşte riscul de cancer;
- constipă şi creează acid.
Agenția internaţională pentru studii oncologice (International Agency for Research on Cancer, IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a inclus carnea procesată, precum cea folosită în salam, cârnaţii, mici, carnea tocată, costiţă sau crenvurști în grupul 1 de risc, categoria “cancerigenă pentru oameni”, alături de tutun, azbest şi gazele de eșapament rezultate de la motoarele diesel. În această clasă de risc mai sunt alcoolul, arsenicul şi ţigările.
Carnea roşie de vită, miel, oaie, berbec și porc, a fost fi inclusă în următoarea categorie de risc, fiind clasificată drept “carcinogen probabil”. Pe această listă se mai află substanțe precum glifosatul, un erbicid cancerigen.
