Elena Căruntu s-a născut la poalele munților Căpățânii, într-un sat lângă Horezu, județul Vâlcea. De 13 ani trăiește în Italia, unde „am avut posibilitatea să întâlnesc oameni minunați și nu m-am simțit niciodată o străină”, ne spune cu fermitate românca, scriitoare de proză și poezie.
Aș spune despre Elena Căruntu că face parte dintre poeții romantici, pentru că dragostea, natura, dorul, sunt teme permanente în creațiile sale. Natura este un cadru fizic pentru toate gesturile sale, de la atitudinea meditativă filosofică la cea realistă. Acolo unde dragostea apare ca un vis frumos de fericire, cadrul fizic este al unei naturi încântătoare, de basm, primăvara e în toi, ierburile și fânețele înfloresc, sunetele şi culorile se armonizează. Poeziile sale sunt cântec, îți aduc pace și liniște, seninătate, începi să citești și nu te mai poți opri:
„Și iarăși, Doamne-i primăvară și verde-i plaiu’, zăvoiu-i verde,
Pe dealuri, plugurile ară și eu cu cineva, m-aș pierde
Pe același drum, către izvor, unde-s rămase amintiri
Să ciugulesc un pic de dor din taina unei vechi iubiri.”
Despre sursa inspirațiilor sale, Elena mărturisește: „De scris, scriu încă din tinerețe, dar am publicat abia după ce am ajuns în Italia. Scriu despre tot și toate, prevalează dragostea de țară și sat ca temă, iubirea, amintirile își au locul lor în poezia mea. Sunt o fire comunicativă și ascult cu plăcere poveștile de viață a celor de lângă mine. Nostalgia e o altă caracteristică a inspirației mele.
Iubesc viața și oamenii, caut mereu părticele de bine și frumos în fiecare om și clipă.”
Elena Căruntu a publicat: „Pe altarul vieții mele”, „Picături de Suflet”, „Gânduri” la editura Editgraph; „Pași spre mine însumi” (Dor de satul Românesc) sub îngrijirea Asociației Salvați Satul Românesc, președinte Doamna Steliana Toma, precum și alte două antologii împreună cu poeți de renume. Scriitoarea face parte din Uniunea Scriitorilor Europeni Filiala USE.
„Mi-aș dori să pot publica mai mult, am în jur de 2000 de poezii scrise până acum, ar fi păcat să se piardă. Poate viitorul va aduce schimbări și cine știe? Poate visele mele se vor realiza! Sunt mamă și bunică, vreau ca cei dragi mie și cei care vor fi după mine, să citească și să-și amintească cu drag de numele meu.” este dorința poetei.
„Și nu vreau să schimb nimic, din ce sunt și ce devin
Peste toate s-or așterne, ale vremurilor umbre,
Las privirea să-și culeagă, infinitul de senin
Și surâd oricărui gând ce prin minte stă să umble.”
Elena Căruntu, o femeie plină de sensibilitate și frumos. Versurile sale emoționează, hipnotizează, transpun într-o altă lume cititorul. O lume în care te trezești umblând desculț prin iarba amintirilor tale…
