Epidemia de rujeolă se extinde în Europa. România şi Italia, cele mai afectate ţări

Organizația Mondială a Sănătății subliniază că în România este cel mai important focar de epidemie de rujeolă din Europa, din cauza scăderii procentului persoanelor care se vaccinează contra acestei boli.

În Regiunea europeană, peste 500 de cazuri de rujeolă au fost semnalate în luna ianuarie 2017, boala continuând să se răspândească, existând riscul formării de focare epidemice mai ales în zonele unde acoperirea vaccinală nu atinge pragul de 95%, precizează OMS în data de 28 martie.

 

Doctorul Zsuzsanna Jakab, directorul regional al OMS pentru Europa, spune că tocmai obiceiul de a călători face ca niciun individ şi nicio ţară să nu fie la adăpost de rujeolă. Focarele de epidemie continuă să apară în Europa mai ales în ţările unde nu se asigură protecţia corectă prin vaccin a populaţiei.

În luna ianuarie anul acesta, în Regiunea OMS pentru Europa, au fost înregistrate 559 de cazuri de rujeolă: 474 în 7 ţări din cele 14 ţări endemice (Italia, Germania, Franța, Polonia, România, Elveția și Ukraina).

Potrivit comunicatului OMS, în toate aceste ţări, acoperirea vaccinală naţională prin a doua doză de vaccin este sub pragul de 95%. „Recomand cu insistenţă tuturor ţărilor endemice să ia de urgenţă măsuri pentru a limita transmiterea rujeolei pe teritoriul lor, iar restul ţărilor să nu lase garda jos şi să menţină acoperirea vaccinală”, atrage atenţia dr.Jakab.

Comunicatul OMS subliniază că, la nivel european, focarele epidemice actuale cele mai importante  sunt localizate în România şi Italia.

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat vineri, 20 ianuarie, 2017, un raport care confirmă că în România, de la începutul anului 2016 și până în prezent, s-au înregistrat 2319 de cazuri de rujeolă și 14 copii decedați din cauza acestei boli.

Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprietăți antigenice, care declanșează apariția răspunsului imun la organismele supuse vaccinării.

Protecția imunologică se instalează după un interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcție de vaccin, și este de lungă durată (ani).

În prezent toate țările și-au elaborat propriile scheme naționale de vaccinare împotriva bolilor infecțioase. În România, vaccinarea copiilor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze de vaccin împotriva hepatitei B.

Scurt istoric al vaccinului împotriva rujeolei

În anul 1954, Enders și Peebles descoperă virusul rujeolei (pojarului).

Imediat după descoperirea virusului, Enders și colectivul său demarează cercetarea vizând producerea unui vaccin împotriva bolii. La sfârșitul anilor 1950 reușesc să producă un vaccin cu virus rujeolos viu atenuat, după pasaje succesive ale tulpinii virale Edmonston B pe diferite culturi de celule.

Către jumătatea anilor 1960 apare un nou tip de vaccin, hiper-atenuat, premergător al vaccinurilor anti-rujeolice din zilele noastre. În prezent vaccinarea împotriva rujeolei (pojarului) se face cu vaccinuri vii atenuate, pentru producerea cărora se folosește una dintre cele 3 tulpini de virus rujeolos atenuat: tulpina Schwarz, tulpina Moraten și tulpina Edmonston Zagreb.

În ultimii 50 de ani, vaccinarea a salvat mai multe vieți omenești decât oricare altă intervenție de sănătate. În lume, aproximativ 3 milioane de persoane mor În fiecare an din cauza unor boli ce puteau fi prevenite prin vaccinare.

 
 
Formația Ritmix din Torino