Pensia de urmaș în Italia – prestația economică acordată în urma decesului unui lucrător sau a unui pensionar. Condiții de acordare

Pensia de urmaş este o prestaţie economică acordată la cerere, urmare
a decesului unui pensionar (pensie de reversibilitate) sau a unui lucrător (pensie
indirectă).

Cine are dreptul

Următoarele categorii de persoane au dreptul la pensie de urmaş:

  • Soţul supraviețuitor sau soția supraviețuitoare;
  • Copiii, care la data decesului părintelui erau minori, inapţi de muncă, elevi sau
    studenţi universitari şi se aflau în întreţinerea persoanei decedate;
  • Nepoţii minori (consideraţi echivalenţi ai copiilor) dacă aceştia se aflau în
    totalitate în întreţinerea bunicului sau bunicii, la data decesului.

Dacă nu există soţi, copii sau nepoţi, pensia poate fi acordată părinţilor care au cel puţin
65 de ani, nu percep pensie şi care la data decesului lucrătorului sau a pensionarului se aflau în întreţinerea acestuia.

În lipsa soţului, fiilor, nepoţilor şi părinţilor, pensia poate fi acordată: fraţilor sau surorilor
necăsătoriţi sau inapţi de lucru, care nu percep pensie şi care la data decesului
lucrătorului sau a pensionarului se aflau în întreţinerea acestuia.

Condiţii de acordare

Este necesar ca lucrătorul decedat să fi realizat:

  • Un stagiu de cotizare de cel puţin 780 de săptămâni (cerinţe prevăzute pentru
    pensie pentru limită de vârstă, înainte de intrarea în vigoare a Decretului legislativ
    nr. 503/92) sau
  • Un stagiu de cotizare de cel puţin 260 de săptămâni, din care cel puţin 3 în ultimii
    5 ani dinaintea datei decesului (cerinţe prevăzute pentru acordarea alocaţiei
    ordinare de invaliditate).

Valoarea pensiei de urmaș

Pensia de urmaş se acordă începând cu prima zi din următoarea lună calendaristică, după
momentul în care a avut loc decesul lucrătorului sau pensionarului, indiferent de data
prezentării cererii.
Suma cuvenită urmaşilor este calculată în baza pensiei datorate lucrătorului sau pensiei
plătite pensionarului decedat, aplicându-se procentele prevăzute prin Legea nr.335/95:

  • 60%, numai soţ;
  • 70%, numai un fiu;
  • 80%, soţ şi un fiu sau doi fii, fără soţ;
  • 100% soţ şi doi sau mai mulţi fii; trei sau mai mulţi fii;
  • 15% pentru orice altă rudă care are dreptul la pensia de urmaş, în afara soţului,
    fiilor şi nepoţilor.

Alte tipuri de indemnizații în caz de deces

În situaţiile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu de cotizare, pot fi solicitate, în
anumite condiţii:

  1. indemnizaţia pentru deces sau
  2. indemnizaţia acordată într-o singură
    tranşă.

Indemnizaţia pentru deces – este obligatoriu ca cererea pentru obţinerea indemnizaţiei să
fie prezentată, în termen de un an de la data decesului lucrătorului asigurat.

Indemnizaţie acordată într-o singură tranşă (indennità una-tantum) – Urmaşul
lucrătorului asigurat după 31.12.1995 şi decedat, în condiţiile în care nu se îndeplinesc
cerinţele administrative necesare, poate solicita acordarea indemnizaţiei într-o singură
tranşă, dacă:

  • nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu de cotizare pentru acordarea pensiei
    indirecte;
  • nu are dreptul la rente acordate în cazul accidentului de muncă sau bolilor
    profesionale, ca urmare a decesului respectivului lucrător;
  • obţine venituri inferioare limitelor prevăzute pentru acordarea alocaţiei sociale.

În caz de deces a unei persoane pe teritoriul Italiei, lucrător sau pensionar, este indicat să vă informați la birourile din cadrul primăriei unde persoana decedată avea rezidența, sau la sediile INPS, despre toate drepturile de urmaș care vi se cuvin.

Mai multe despre decesul unei persoane în străinătate puteți citi în articolul:

Ce puteți face în cazul în care un membru al familiei sau o rudă a decedat în străinătate

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!