Un tânăr de 30 de ani din Botoșani, Gabriel Asoltanei, a ales să se întoarcă acasă din străinătate pentru a-și urma visul de a crea artă.
Originar din comuna Tudora, județul Botoșani, Gabriel a redescoperit pasiunea sa pentru arta plastică și transformă obiectele vechi din gospodăria bunicilor în instalații artistice unice, relatează Botoșani News.
„Toate au repere din trecut, din prezent și așa mai departe. Încerc să adun cât mai multe elemente vechi, de prin sat, de pe la oameni, cum ar fi elemente de război sau pur și simplu ceramici, oale de lut pentru sarmale, din care fac lucrări”, a spus Gabriel.
În urmă cu 8 ani a plecat în străinătate, și după ce a lucrat în Marea Britanie, Germania și Franța, a realizat că, deși câștiga bine, nu se simțea împlinit sufletește.
„Ca oricare tânăr al satului, la un moment dat am plecat din sat pentru că voiam să evadez din spațiul acesta, voiam să fac bani, să îmi pun viața la punct și bineînțeles că am ajuns pe meleaguri străine, am început să alerg după bani și mi-am dat seama că banii nu mă împlinesc atât de mult pe cât mă așteptam.
Lucram în tura de noapte, în Londra, iar într-o dimineață, când am venit acasă, cumva nu aveam somn. Aveam o grădină frumoasă, m-am oprit acolo, m-am pus pe un scaun și parcă ceva nu îmi dădea pace.
Am început să mă gândesc la copilărie. Am găsit o cutie cu cretă colorată, am început să colorez pe dalele acelea de beton din grădină și ziua aceea a fost magică pentru că atunci s-a întâmplat totul.
Gândindu-mă la copilărie, fiind nostalgic și toate acestea, mi-am adus aminte ce făceam când eram mic și toată ziua eu ciopleam lemne, făceam jucării, pictam, scriam versuri, tot felul de lucruri din acestea.
Și fiindcă lucram la o companie de reciclabile în momentul respectiv, găseam o grămadă de lucruri pe acolo cu potențial uriaș. Vedeam asta, dar niciodată nu m-am băgat în seamă să le iau, să fac ceva din ele. Până s-a întâmplat magia, s-a făcut click-ul și am adus acasă niște cutii de la băuturi, din astea de carton, și am făcut o lampă.
În momentul acesta m-am simtit atât de bine pentru că a fost ca o meditație, ca o reconexiune cu bunicul pentru că el a avut un atelier de tâmplărie și când eram mic petreceam mult timp acolo”,a dezvăluit botoșăneanul.
Prima sa creație, o lampă realizată din cutii de băuturi reciclate, a marcat începutul călătoriei sale în lumea artei.
Deși a investit toți banii săi în această pasiune, Gabriel încă nu se poate întreține exclusiv din artă, dar primește sprijin necondiționat de la părinții săi. „Am niște părinți extraordinari, care mă înțeleg și mă susțin”, spune artistul.
I-au trebuit ani de zile să își dea seama că de fapt ceea ce făcea în copilărie îi aducea împlinire ca adult.
„Nu înțelegeam eu treaba asta. A trebuit să treacă 20 de ani ca să înțeleg sensul la tot. A trebuit să plec de aici ca să îmi dau seama că vreau să mă întorc ca să am de unde pleca”, a mărturisit, zâmbind, Gabriel.
Autodidact, tânărul român a studiat sculptura, etnografia și antropologia pentru a-și perfecționa abilitățile.
Una dintre lucrările sale, realizată dintr-un stâlp de gard pus de bunicul său cu zeci de ani în urmă, ilustrează legătura profundă pe care o simte cu trecutul și tradițiile locale.
Pe 30 noiembrie, Gabriel va avea prima sa expoziție la Căminul Cultural din comuna Tudora, unde va prezenta instalații realizate din „elemente peste care a trecut o viață”.
Artistul dorește să ofere o experiență unică, combinând vechiul cu contemporanul.
„Sper să ofere o privire în timp, deoarece lucrările mele sunt bazate pe tradiții și inspirate din lada de zestre a bunicii”, a concluzionat Gabriel.
